Instabilitatea psihică și nivelul de stres ridicat ar putea să-l compromită pe Vladimir Putin

După mai bine de o lună de la invazia Rusiei în Ucraina și în condițiile în care Rusia dă puține semne de retragere, cum s-a schimbat mentalitatea președintelui rus Vladimir Putin pe parcursul conflictului? Răspunsul ar putea să se afle în vocea sa, relatează Asia.Nikei.

Nikkei și Risk Measurement Technologies, cu sediul în Yokohama, au analizat 1 oră și 19 minute de eșantioane de voce ale lui Putin din perioada 1 februarie – 18 martie. O analiză a înregistrărilor audio sugerează că nivelul său de stres a fost ridicat începând cu zilele de dinaintea invaziei și a urcat brusc la începutul lunii martie, când Moscova a răspuns la înăsprirea rețelei de sancțiuni din jurul țării.

Schimbările în starea mentală a unei persoane pot afecta corzile vocale, modificând discursul și oferind potențial informații despre mentalitatea sa, care ar putea fi dificil de desprins din cuvintele sau expresiile faciale.

MILITAR Canada și Ucraina au încheiat un parteneriat strategic pe 100 de ani. Premierul canadian anunță producția unui milion de drone în următorii 2 ani

23:50

CONTROVERSĂ Bolojan încearcă să-și justifice eșecul privind reducerea numărului de parlamentari. Susține că inițiativa celorlalte partide e o manevră de imagine

23:39

Folosind comentariile lui Putin la Adunarea Generală a ONU din septembrie 2020 ca punct de referință, analiza a constatat o schimbare semnificativă cu trei zile înainte de invazie, în timpul unei reuniuni din 21 februarie a Consiliului de Securitate al Federației Ruse.

Președintele a audiat înalți oficiali, inclusiv prim-ministrul, ministrul de externe și șefii celor două camere ale Adunării Federale, cu privire la problema recunoașterii sau nu a independenței republicilor autoproclamate Donețk și Luhansk.

Vladimir Putin se află într-o stare de instabilitate psihologică

În timpul reuniunii, vocea lui Putin a indicat oscilații între niveluri înalte și joase de stres într-un timp scurt, semn al unor sentimente oscilante. „Putem conchide că se afla într-o stare de instabilitate psihologică”, a declarat șeful Risk Measurement, Kanji Okazaki.

Analiza Nikkei a analizat, de asemenea, gesturile lui Putin. Ikuo Daibo, președinte al Universității Hokusei Gakuen din Sapporo și expert în relația dintre limbajul corpului și starea psihică, a observat că Putin se sprijinea cu mâinile pe birou. „Se simțea hotărât să ducă la îndeplinire ceva ce hotărâse”, a spus Daibo.

Într-un discurs televizat din 24 februarie, în ziua invaziei, Putin a folosit un limbaj puternic, subliniind că „Rusia de astăzi rămâne unul dintre cele mai puternice state nucleare”.

Deși nivelul său de stres a variat și aici, au existat momente în care acesta a avut o tendință de scădere, ceea ce, potrivit Risk Measurement, indică o mentalitate optimistă. În acest caz, este posibil ca Putin să fi fost încrezător în capacitatea armatei ruse de a-și îndeplini rapid obiectivul, care ar fi fost, se pare, de a cuceri Kievul printr-o lovitură fulgerătoare.

Președintele a părut din nou tensionat pe 10 martie, în cadrul unei întâlniri cu oficiali ruși, în care a indicat că Moscova va lua măsuri de retorsiune împotriva companiilor străine care se retrag din țară.

Nivelul său de stres vocal era cu peste 40% mai mare decât de obicei. Combinat cu limbajul său corporal, „părea să arate sfidare”, a spus Daibo.

Valorile de stres au fost mai scăzute pe 18 martie, când Putin a ținut un discurs pentru a marca a opta aniversare a anexării Crimeei în fața unei mulțimi de 200.000 de persoane. El a susținut că scopul conflictului a fost acela de a-i scuti pe locuitorii din regiunea estică a Ucrainei „de suferință, de acest genocid” care ar fi fost comis de Kiev.

În timp ce vocea sa indica stabilitate, analiza înregistrărilor video a arătat semnele unei mentalități orientate spre interior.

Cercetările privind relația dintre voce și starea emoțională sunt în curs de desfășurare. Rapoartele sugerează că analiza vocală poate identifica persoanele cu depresie și există studii care arată că rezultatele unor astfel de analize se potrivesc îndeaproape cu starea de spirit și nivelurile de stres declarate de către oameni.