Înfrângerea lui Viktor Orbán la alegerile parlamentare din Ungaria schimbă echilibrul de putere în Uniunea Europeană și deschide calea unor posibile sancțiuni împotriva Israelului. Liderii europeni își înăspresc pozițiile împotriva lui Netanyahu.
Plecarea lui Viktor Orbán din fruntea Ungaria produce un cutremur diplomatic în Uniunea Europeană, slăbind una dintre cele mai solide pârghii de sprijin ale premierului israelian în interiorul blocului comunitar, scrie Politico.eu.
Timp de ani de zile, liderul de la Budapesta a folosit dreptul de veto pentru a bloca inițiativele Bruxelles-ului care vizau sancționarea guvernului condus de Benjamin Netanyahu, în special în dosarul sensibil al coloniștilor din Cisiordania.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F04%2F8033597-mediafax_foto-abacapress_hepta-scaled.jpg)
Hungarian Prime Minister Viktor Orban (L) and Israeli Prime Minister Benjamin Netanyahu attend a joint press conference after their meeting in Budapest, Hungary on April 3, 2025. Photo by Attila Volgyi/Xinhua/ABACAPRESS.COM
Schimbarea de putere, după victoria lui Péter Magyar, redeschide rapid discuțiile privind sancțiunile împotriva coloniștilor violenți. Surse diplomatice europene susțin că măsurile ar putea avansa în perioada următoare, după ce anterior fuseseră blocate de Budapesta.
Noul lider maghiar a transmis semnale mixte privind direcția viitoare Budapestei, afirmând că „nu poate garanta că Ungaria va continua să blocheze deciziile UE privind Israelul”.
Această repoziționare vine într-un moment în care criticile la adresa Israelului se intensifică în Europa, inclusiv din partea unor lideri considerați anterior favorabili.
Friedrich Merz a avertizat că este „profund îngrijorat de evoluțiile din teritoriile palestiniene”, în timp ce Italia a suspendat un acord de apărare cu Israelul, după ce ministrul de externe Antonio Tajani a calificat acțiunile militare drept „inacceptabile”.
Pe agenda europeană revine și o măsură cu impact major: suspendarea Acordului de asociere UE-Israel, baza relațiilor comerciale dintre cele două părți încă din anul 2000. Inițiativa, susținută inclusiv de premierul spaniol Pedro Sánchez, nu a întrunit până acum majoritatea necesară, însă schimbările politice ar putea înclina balanța.
În paralel, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a criticat dur o lege controversată susținută de guvernul israelian, calificând-o drept o „o gravă regresie”, referindu-se la proiectul de lege privind pedeapsa cu moartea pentru cei palestinienii acuzați de terorism.
Tensiunile sunt amplificate și de evoluțiile din Liban, unde atacurile recente au generat reacții dure în capitalele europene. Oficialii europeni admit că „starea de spirit se schimbă”, iar pierderea sprijinului oferit de Orbán ar putea accelera decizii care până acum păreau imposibile.
În acest context, Israelul încearcă să mențină relațiile cu Budapesta. O discuție telefonică între Péter Magyar și Benjamin Netanyahu a avut deja loc, fiind descrisă drept una „caldă”, cu promisiunea unor contacte diplomatice viitoare.