Le Monde: Armistițiu între Iran și Israel, dar DUBII asupra sensului bombardamentelor contra programului atomic

Conflictul militar cu Iranul a confirmat supremația Israelului în Orientul Mijlociu, dar distrugerile provocate programului atomic sunt dificil de evaluat, la fel ca efectele menținerii la putere a regimului islamist de la Teheran, constată cotidianul Le Monde.

Caracterul armistițiului dintre Israel și Iran anunțat de președintele SUA, Donald Trump, rămâne greu de definit, ținând cont de atitudinea statului evreu în diversele teatre de operațiuni din Orientul Mijlociu.

”Va fi o simplă pauză înainte de reluarea unilaterală a ostilităților, așa cum s-a întâmplat în Fâșia Gaza? Sau conflictul deschis se va transforma într-o confruntare de dimensiuni reduse, iar Israelul va putea să continue raidurile punctuale în funcție de interese? În acest caz, regimul iranian, învins și umilit, va fi pe termen durabil sub presiunea statului evreu”, comentează cotidianul francez Le Monde.

VIDEO Ion Cristoiu: Ilie Bolojan a fost chemat la DNA ca martor într-un dosar special creat pentru el? Răspunsul îl vom primi azi

09:45

FLASH NEWS SUA au retras toate cele 12 bombardiere B-1 de la RAF Fairford, după un presupus complot terorist. Londra spune că există „indicii puternice” privind implicarea Iranului

09:44

Donald Trump nu a ascuns presiunile în sensul opririi conflictului, în cadrul atitudinii flexibile la nivel geopolitic și pentru a nu îndepărta baza electorală. Dar comunicatele de afirmare a victoriei se lovesc de primele bilanțuri elaborate de serviciile secrete americane, care arată că programul nuclear iranian va fi întârziat doar câteva luni.

Un precedent puțin încurajator

Necunoscutele referitoare la programul atomic iranian amintesc de acuzațiile Administrației George W. Bush referitoare la armele de distrugere în masă pe care le deținea regimul Saddam Hussein, în Irak. Acest lucru este valabil și în cazul Iranului. Nu se știe unde sunt stocurile de uraniu purificat și nici dacă există unități nucleare clandestine. În plus, după război, nu este clar dacă inspectorii Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) vor mai avea acces în Iran.

”La aceste semne de întrebare se adaugă incertitudinea asupra efectelor pe care bombardamentele le vor avea asupra regimului iranian, pe care nici Israelul, nici Statele Unite nu vor să îl înlăture. Menținerea la putere a unui regim slăbit și izolat reamintește de un precedent puțin încurajator: este vorba tot de regimul Saddam Hussein, în Irak, după invadarea Kuwaitului în 1991. A urmat un deceniu dramatic pentru poporul irakian, prin acte masive de reprimare și sancțiuni internaționale. Căderea lui Saddam Hussein, 12 ani mai târziu, prin invazia decisă de Administrația Bush, a deschis un nou deceniu sângeros, din care Irakul nu și-a revenit niciodată. Dacă vulnerabilitatea regimului iranian, expusă în timpul bombardamentelor și asasinatelor israeliene, intensifică natura represivă și paranoică a acestuia, iranienii vor fi primii care vor suporta prețul”, concluzionează cotidianul Le Monde.

Foto: Profimedia

Citește și:

VIDEO Macron critică atitudinea lui Trump /„Nu le poți cere aliaților să aloce fonduri” și să „generezi război comercial, este o ABERAȚIE”