Președinții Rusiei, Statelor Unite și Chinei, Vladimir Putin, Donald Trump și Xi Jinping, sunt nevoiți să aibă poziții adverse în multe situații, în funcție de interesele fiecărei țări, dar au multe lucruri în comun la nivelul abordărilor pentru realizarea ambițiilor, comentează cotidianul Le Monde.
”Pentru a doua oară în acest secol, Donald Trump se află alături de confrații săi de lucru, Vladimir Putin și Xi Jinping, după perioada 2016-2020, când liderul american a avut primul mandat. Dincolo de conflictele în care ar putea fi pe poziții adverse, cei trei au multe în comun”, notează Alain Frachon, într-un editorial publicat în cotidianul Le Monde.
În primul rând, există similitudini asupra discursurilor interne din fiecare țară. Xi Jinping vrea realizarea ”visului chinez”, ”reunificarea Chinei”. Nostalgic al Uniunii Sovietice, Vladimir Putin nu se consolează cu Marea Rusie: plânge după un imperiu care a fost și nu mai este.
”Iar prin sloganul «Să Facem America Din Nou Măreață (MAGA)», Trump cultivă nostalgia că «era mai bine înainte», când, imediat după al II-lea Război Mondial, Statele Unite păreau unite pe plan intern și nu aveau rival în exterior”, constată editorialistul.
Autorul amintește că Vladimir Putin a lansat invazia militară în Ucraina pentru că ”nu recunoaște existența și independența țării”. ”A instalat un despot local, în Belarus, și destabilizează Georgia și Republica Moldova”, subliniază editorialistul.
La rândul său, președintele Chinei, Xi Jinping, are o serie de dispute cu statele vecine, printre care Vietnam și Filipine. În plus, liderul chinez amenință că va anexa Taiwanul cu forța.
”Marele ego de la Mar-a-Lago nu putea să stea nici el liniștit. Vrea și el teritorii, dar într-un mod mai pașnic. Nu va cuceri Canada, deși ar vrea să fie al 51-lea stat american. Nu va prelua cu forța controlul asupra Canalului Panama și nu va ocupa Groenlanda, care aparține Danemarcei. Dar, în aceste cazuri, vrea să obțină mai mult pentru Washington – o formă de tutelă și un regim privilegiat de investiții”, observă editorialistul.
Faptul că Vladimir Putin și Xi Jinping apără drepturile marilor puteri la zone de influență în afara teritoriilor lor nu este surprinzător.
”Ceea ce este interesant este că Donald Trump împărtășește filosofia politică a Chinei și Rusiei. Nu este încântat de NATO și nici de acordurile de securitate semnate de Statele Unite cu Japonia și Coreea de Sud. (…). În acest sens, Trump li se alătură lui Putin și Xi Jinping în contestarea ordinii internaționale de tip liberal instaurată de Washington în 1945. Trump acordă prioritate forței, în detrimentul dreptului și manifestă dispreț față de multilateralism, față de sistemul ONU, are aceeași ostilitate față de Uniunea Europeană și față de doctrina democrației liberale”, concluzionează editorialistul Alain Frachon.
Foto: Profimedia
Citește și: