Le Monde prezintă „irezistibila atracție poetică a Muzeului Țăranului Român”

Publicația franceză Le Monde dedică în ediția sa de miercuri un articol elogios Muzeului Țăranului Român din București, material care face parte dintr-o serie intitulată „Improbables musées” („Muzee improbabile”).

Seria de articole „Improbables musées” a cotidianului Le Monde are ca scop prezentarea a 12 instituții de gen europene marcate de originalitate. Articolul dedicat Muzeului Țăranului Român din București este al doilea din această serie, fiind precedat de unul despre Le Palais Bénédictine din Fécamp, Franța. Următorul articol prezintă muzeul dedicat umoristului Alphonse Allais, din Honfleur, Franța.

Autorul articolului despre Muzeul Țăranului, Jean-Jacques Larrochelle, scrie că, pentru unii, numele muzeului – „un spațiu al memoriei riguros și derutant” – poate provoca zâmbete. „Străinii ne întreabă frecvent de ce s-a ales acest nume”, spunea etnologul român Irina Nicolau (1946 – 2002), care a participat la crearea Muzeului Țăranului Român din București, citată de jurnalistul francez, ce precizează că termenul „țăran” poate suna „peiorativ, limitativ, anacronic”.

SOCIAL Slănina care a stat ascunsă în ultima iarnă a regimului communist, păstrată 35 de ani într-un turn din Sibiu

19:48

ALEGERI BUCUREȘTI 2025 George Simion acuză rivalii politicii de „sondaje false”: „O parte a sistemului vrea să ne dea un câștigător”

19:46

Jurnalistul francez mai menționează că, în timpul unei conferințe care a avut loc în octombrie 2012, la Cité de l’architecture et du patrimoine din Paris, istoricul de artă Jean-François Chevrier a plasat această instituție în „panteonul reușitelor muzeografice”, alături de cea a lui Carlo Scarpa la Museo civico di Castelvecchio din Verona (Italia) și de cea a Linei Bo Bardi la Muzeul de artă din Sao Paulo (Brazilia). El mai spune și că, în 1996, Muzeul Țăranului Român a obținut titlul de European Museum of the Year Award.

Larrochelle mai scrie că pictorul Horia Bernea, fost director al Muzeului Țăranului, caracteriza instituția, „care include un laborator de antropologie culturală”, drept „un antimuzeu”.

În același articol, jurnalistul francez face o scurtă prezentare istorică a muzeului, vorbind și despre patrimoniul acestuia și despre clădirea care îl găzduiește. El vorbește despre modul de expunere al obiectelor găzduite de muzeu – veșminte, unelte, obiecte de cult, covoare, cruci, vase, icoane, ceasuri, vitrine etc. – care formează o colecție eclectică.

„Recurgerea, uneori, la construcții sumare, fragile sau brute, seamănă mai mult cu instalațiile artistice efemere decât cu expunerea pe temen lung. Pentru a înțelege sensul acestui ansamblu riguros și derutant, nu e nevoie de prea multe explicații, decât în scurte prezentări, unele prinse cu cuie sau lipite chiar pe perete”, scrie Larrochelle, vorbind despre „un stil voluntar și naiv, care amintește de latura rudimentară a vieții țărănești”.

În încheiere, jurnalistul scrie despre site-ul Muzeului Țăranului Român, care „propune o impecabilă vizită la 360Ëš. Des-țărănire garantată”.

Muzeul Țăranului Român a fost înființat în anul 1906, în baza unui Decret Regal semnat de Regele Carol I, sub denumirea de Muzeul de Etnografie, de Artă Națională, Artă Decorativă și Artă Industrială, potrivit site-ului instituției. Mihail Vlădescu, ministrul Cultelor din acea vreme, l-a numit pe Alexandru Tzigara-Samurcaș director al acestui muzeu, care a funcționat pe locul fostei monetării a statului până în 1912, când se pune piatra de temelie a ceea ce avea să devină clădirea „neoromânească” a Muzeului de la Șosea – cum îl vor alinta multă vreme bucureștenii.

Cel desemnat pentru întocmirea proiectului și conducerea lucrărilor a fost arhitectul Nicolae Ghica-Budești, strălucit reprezentant al școlii autohtone de arhitectură care, potrivit opțiunii muzeologice a etnografului și directorului Alexandru Tzigara-Samurcaș, trebuia să înalțe „un palat al artei pământene”, dispus sub forma incintelor de tip monastic.

După 29 de ani, la capătul unor nesfârșite întreruperi, va fi finalizat, în 1941, luând înfățișarea actualului monument de arhitectură, sediul Muzeului Țăranului Român.

Pe 15 februarie 1990, ministrul Culturii de atunci, Andrei Pleșu, face un nou act întemeietor, numindu-l pe pictorul Horia Bernea director al nou (re)înființatului Muzeu al Țăranului Român.

În anul 1996, muzeul a primit trofeul EMYA – European Museum of the Year Award.

Din mai 2010, Muzeul Țăranului Român este condus de Virgil Nițulescu, președintele Comitetului Național Român al Consiliului Internațional al Muzeelor (ICOM).