• Publicat:
  • Actualizat:
Internațional

LEGEA MARȚIALĂ în Ucraina. Reuniune DE URGENȚĂ a Consiliului de Securitate ONU

LEGEA MARȚIALĂ în Ucraina. Reuniune DE URGENȚĂ a Consiliului de Securitate ONU
Nave ucrainene capturate de Marina Rusiei. A fost convocat Consiliul de Securitate ONU. Parlamentul din Ucraina aprobă Legea Marțială. Vezi imagini din timpul operațiunii de interceptare

Autoritățile ruse au făcut publice mai multe înregistrări video în care apar trei marinari ucraineni de pe navele sechestrate de Rusia în Marea Neagră, doi dintre ei afirmând că navele au ignorat somațiile navelor rusești și au încercat să intre în Strâmtoarea Kerci, relatează cotidianul Kyiv Post.

Fiecare dintre cei trei marinari – Andrei Drach, Serghei Țibizov, Volodimir Lisovîi – reprezintă una dintre cele trei nave ucrainene și sunt înregistrați separat, fiecare într-un loc diferit.

Mărturiile lor contrazic informațiile transmise de guvernul ucrainean. Doi dintre ei recunosc că navele lor au încercat să intre în strâmtoarea Kerci ignorând ordinele navelor rusești de a se opri.

Comandamentul militar al Ucrainei atrage atenția că marinarii ar fi mărturisit în urma presiunii sau a torturii, iar mărturiile lor trebuie luate în considerare ca atare.

Garda de Coasta a Serviciului Federal de Securitate al Rusiei a atacat și a confiscat trei bărci navale din Ucraina pe 25 noiembrie, după ce navele ucrainene au încercat să meargă de la Marea Neagră în Marea Azov, prin strâmtoarea Kerc, controlată de ruși. Șase marinari ucraineni au fost răniți în incidente. Cele trei nave ucrainene au fost transportate în portul Kerci din Crimeea anexată. 

Atacul a fost punctul culminant al tensiunilor de lungă durată din strâmtoarea Kerci, deoarece Rusia a preluat de facto controlul asupra strâmtorii care ar trebui utilizată în mod obișnuit de cele două națiuni, conform unui acord bilateral din 2003.

Autoritățile rusești susțin că navele ucrainene au provocat atacul prin încălcarea „zonei interzise”.

Parlamentul Ucrainei a aprobat, luni seară, decretul președintelui Petro Poroșenko privind instituirea Legii marțiale și inițiativa de organizare în mod anticipat a alegerilor prezidențiale, informează presa de la Kiev.

Verhovna Rada a aprobat aplicarea Legii marțiale timp de 30 de zile în regiunile ucrainene situate la frontiera cu Rusia, informează cotidianul Kyiv Post. Aceste regiuni sunt Odesa, Mikolaiev, Kerson, Zaporijia, Luhansk, Donețk, Sumi, Harkov, Cernihiv și Viniția.

De asemenea, Parlamentul Ucrainei a decis convocarea alegerilor prezidențiale pe 31 martie 2019.

„Legea marțială nu este o declarație de război,” a declarat Petro Poroșenko. „O introducem doar pentru consolidarea apărării Ucrainei în contextul intensificării agresiunilor Rusiei. Legea marțială nu înseamnă întreruperea eforturilor de rezolvare a situației din estul țării prin mijloace diplomatice. I-am informat pe partenerii occidentali despre aceste lucruri.”

Severitatea și scopul legii marțiale vor fi decise de președintele Petro Poroșenko. În anul 2015, Parlamentul de la Kiev a aprobat un „Proiect privind starea specială și legea marțială”. Printre prevederile care ar putea fi impuse figurează restricții pentru militari și civili, măsuri speciale de securitate la obiectivele de infrastructură, obligativitatea activităților sociale și reglementări privind comunicațiile.

Președintele ucrainean Petro Poroșenko a semnat luni un decret privind instaurarea Legii Marțiale pentru 60 de zile, se arată într-un comunicat publicat pe site-ul președinției ucrainiene, iar Parlamentul a aprobat măsura.

„Facem apel la țările partenere din Memorandumul de la Budapesta, la țările Uniunii Europene, la Grupul de contact Normandia, să protejeze Ucraina prin măsuri coordonate. Facem apel la coaliția Pro-Ucraina: Trebuie să rămânem uniți!,” scrie Poroșenko pe twitter.

Președintele ucrainean a discutat telefonic cu secretarul general al NATO Jens Stoltenberg și cu președintele Consiliului European Donald Tusk, cărora le-a cerut ajutor. Stoltenberg a fost de acord să convoace o reuniune de urgență a comisiei NATO-Ucraina.

Statele Unite au condamnat, luni seară, acțiunile „ilegale” și „arogante” ale Rusiei împotriva Ucrainei, iar Alianța Nord-Atlantică a cerut Moscovei să elibereze militarii ucraineni capturați.

„Statele Unite ar saluta o relație normală cu Rusia. Dar acțiuni ilegale de acest gen continuă să facă acest lucru imposibil”, a declarat Nikki Haley, ambasadorul american la Națiunile Unite, referindu-se la incidentul produs în Strâmtoarea Kerci, situată între Marea Neagră și Marea Azov. „Este vorba de un act arogant pe care comunitatea internațională trebuie să îl condamne și pe care nu îl va accepta.”

„Susținem puternic suveranitatea și integritatea Ucrainei (…). Exprimăm preocupări profunde în legătură cu acest incident, care constituie o escaladare periculoasă și o încălcare a dreptului internațional”, a subliniat Haley.

Jens Stoltenberg, secretarul general NATO, a cerut Moscovei eliberarea celor 23 de militari ucraineni și a navelor. „Ceea ce s-a întâmplat este foarte grav. Toți aliații exprimă susținere deplină pentru integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei. Nu există nicio justificare pentru utilizarea forței militare împotriva navelor și peronalului militar din Ucraina, astfel că cerem Rusiei să elibereze imediat militarii Ucrainei și navele”, a spus Stoltenberg.

Ambasadorul Statelor Unite la ONU, Nikki Haley, a anunțat că va avea loc o reuniune de urgență a Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite, după ce Rusia a capturat trei nave ucrainene în Marea Neagră, iar Parlamentul Ucrainei se pregătește să declare Legea Marțială.

Nikki Haley a informat pe platforma de microblogging Twitter că întâlnirea va avea loc luni la ora 11.00

Haley a preluat aprecierea lui Nolan Peterson, un veteran al războaielor din Afghanistan și Irak, convertit la meseria de jurnalist și stabilit în Ucraina: „Este unul din cele mai periculoase momente pe care le-am văzut în Ucraina în ultimii ani,” a scris acesta pe twitter duminică seara. „La noapte, un război pe care multă lume în SUA și-l poate imagina doar din filmele de la Hollywood, riscă să devină real. Totul e pe muchie de cuțit. Mergem la culcare fără să știm ce ne va aduce dimineața.”

Parlamentul Ucrainei s-a reunit în această după-amiază și a aprobat Legea Marțială decretată de președinte. Mai mulți demonstranți ucraineni, inclusiv membri ai unor grupări naționaliste, s-au strâns luni dimineață în apropierea Consulatului Rusiei de la Liov și au dat foc la cauciucuri, în semn de protest față de confiscarea de către Rusia a trei nave militare ucrainene în Marea Neagră.

Postul 24 TV din Ucraina a relatat că membri ai mai multor grupări naționaliste participă la manifestație.

Un miting similar s-a desfășurat și în apropierea Ambasadei Rusiei de la Kiev, unde protestatarii au aruncat cu fumigene în perimetrul reprezentanței diplomatice, însă încercarea acestora de a incendia cauciucuri a fost oprită de Poliție, informează agenția de știri Tass. Cel puțin un vehicul aparținând ambasadei a fost incendiat, relatează BBC News.

Marina ucraineană a informat că nave de patrulă ale Rusiei au atacat și capturat trei nave ucrainene în apropierea Peninsulei Crimeea. Cel puțin trei marinari ucraineni au fost răniți în urma incidentului.

Reprezentanții FSB au demarat această acțiune deoarece navele ucrainene ar fi intrat ilegal în apele sale teritoriale, ignorând avertismentele.

Rusia și Ucraina s-au acuzat reciproc că au încălcat legile maritime internaționale duminică, după ce autoritățile ruse au încercat să oprească două nave de luptă și un remorcher din Ucraina să navigheze în jurul Crimeei în drumul spre un port ucrainean.

Ministerul Afacerilor Române transmite profunda îngrijorare legată de conflictul naval ruso-ucrainean.

„Suntem profund îngrijorați de evoluțiile din Marea Azov și Strâmtoarea Kerci. Agresiunea și încălcarea legislației internaționale subminează securitatea întregii regiuni. România susține pe deplin integritatea și suveranitatea teritorială a Ucrainei și dreptul de a-și folosi apele internaționale”, au transmisreprezentanții Ministerul Afacerilor Externe (MAE), într-un mesaj postat luni pe Twitter.

 

Inchide