MAS. Oficial NATO: Armata europeană, posibilă prin structuri regionale de comandă

Velizar Shalamanov, director în cadrul Agenției de Comunicații și Informații a NATO, fost ministru al Apărării în Bulgaria, a acordat un interviu Monitorului Apărării și Securității (MAS), în care a vorbit despre Armata europeană și modul de funcționare în condițiile în care există NATO.

Reporter: Cum folosește NATO Inteligența Artificială, în contextul în care una dintre cele mai mari probleme în timpul campaniilor electorale naționale dinaintea alegerilor pentru Parlamentul European este răspândirea știrilor false și dezinformării cu scopul manipulării votanților. Este o prioritate pentru structurile NATO să dezvolte această tehnologie, să combată dezinformarea și manipularea?

Velizar Shalamanov: Bineînțeles, principala prioritate a NATO este să fie pregătită să reacționeze la scenarii tip Articolul 5. De la schimbările din mediul virtual, aceste provocări urgente de securitate sunt importante, anume securitatea cibernetică. Din cauza cantității de date și vitezei dezvoltării în spațiul cibernetic care este atât de vast ai nevoie de reacții în timp real care pot fi făcute doar prin tehnologia Inteligenței Artificiale. Nu este posibil ca un om să înțeleagă o cantitate așa mare de date care ar putea pune în pericol rețelele. Inteligența Artificială nu este încă parte din această minimă capacitate militară a NATO, pusă în acord de state. Inteligența Artificială va fi implementată în domeniul militar prin evoluțiile fiecărui stat, așa că mai devreme sau mai târziu va fi implementată în aceste sisteme finanțate în comun, care sunt responsabilitatea Agenției de Informații și Comunicații a NATO. Inteligența Artificială este parte a transformării digitale per ansamblu. Trebuie să avem mare grijă, deoarece nu ne putem baza doar pe NATO pentru a rezolva toate problemele. Este într-adevăr responsabilitatea statelor pentru a defini cerințele și să dea mandatul și finanțarea pentru ca NATO să dezvolte capabilitățile necesare.

ULTIMA ORĂ DNA anunță că primarul din Iași a fost inculpat în dosarul „Păcura”. Este cercetat pentru abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave. Sunt vizați și alți 9 funcționari din primărie

15:34

FLASH NEWS Bărbatul suspectat că și-a ucis iubita, i-a pus trupul într-o valiză și a aruncat-o în Olt, va fi adus azi din Elveția unde s-a predat

15:32

Reporter:: Există o linie în acest sens, o decizie din partea statelor membre NATO pentru a acționa în privința folosirii Inteligenței Artificiale?

Velizar Shalamanov: Cunoștințele se maturizează. Am menționat apărarea cibernetică, dar amenințările hibride sunt de asemenea recunoscute de NATO și, așa cum ați menționat, nu putem fi pregătiți și capabili să răspundem la astfel de amenințări fără a avea instrumentele pentru a analiza multe informații din diferite surse. Și aceasta este în dezvoltare. În același timp, a fost menționat și în timpul acestei conferințe din Sibiu că UE are avantaje față de NATO când vine vorba de securitate de tip „soft”. Amenințările hibride pot fi din afara domeniului militar, așa că este de așteptat ca UE să aibă, din punctul meu de vedere, un rol mai mare în dezvoltarea capacităților pentru a câștiga în războiul informatic și în aria activităților de tip hibrid. NATO încă se concentrează pe sisteme de rachete pentru apărare, pe forțele armate convenționale, pe descurajarea nucleară, pe securitatea cibernetică. Nu putem trage o linie distinctă între ceea ce este domeniul militar și ceea ce este domeniul mai cuprinzător al securității. Ceea ce vreau să subliniez este că, în orice caz, cooperarea în NATO este foarte eficientă pentru adresarea provocărilor noi și folosirea tehnologiei este o nouă provocare. Cred cu tărie că NATO are capacitatea de a face mai mult și va face mai mult. Depinde de mandatul și finanțarea statelor.

Reporter: La nivel național, în România cel puțin, a existat o discuție care a venit din partea candidaților pentru Parlamentul European, de a propune crearea unei agenții care centralizează informații de la toate agențiile din statele membre UE, pentru a preveni atacurile teroriste. Există o astfel de discuție la nivelul experților și analiștilor? Există un interes de a acționa în acest sens?

Velizar Shalamanov: Partajarea informațiilor este de o importanță critică. Există în UE. În NATO, cred că în 2016 a apărut un nou post de secretar general adjunct pentru intelligence și securitate cu scopul de a contribui la răspândirea informațiilor și dezvoltarea prevenției în cazul amenințărilor neconvenționale, inclusiv a atacurilor teroriste. În mod clar, este calea de urmat. Primul nivel este să avem o rețea de încredere pentru răspândirea informațiilor și pe baza acestora am putea construi sisteme cu inteligență artificială pentru avertismente timpurii. Când trebuie să învingem astfel de provocări neconvenționale, trebuie să învingem rețeaua din spate. Simplul fapt de a ne proteja împotriva întâmplărilor neașteptate nu este foarte eficient. În NATO, deja avem experiență cu eforturile de contracarare a dispozitivelor explozive improvizate (DEI). Nu te poți proteja 100% de exploziile neașteptate. Pentru a reuși, trebuie să identifici și chiar să înfrângi această rețea. Reușita se bazează pe strângerea, partajarea și analizarea informațiilor, avertismentele din timp și reacțiile rapide. Vreau să spun că este foarte important să stabilim un astfel de sistem de răspândire a informațiilor și de avertizare timpurie. În același timp, avem nevoie de mecanisme de decizie și acțiune rapidă cu scopul de a preveni evenimentele dezastruoase.

Reporter: La Summitul UE, liderii au adus la masa discuțiilor subiectul armatei europene sau cel puțin unii lideri au vorbit despre aceasta. Ce implică de fapt armata europeană? Cum ar fi organizată? Cum ar funcționa?

Velizar Shalamanov: Acesta nu este un concept bine definit. Ceea ce avem acum este un set de formațiuni multinaționale. Cred că este foarte important, mai ales la nivelul regional – de exemplu pentru România, Bulgaria, Grecia – și în special în format B9 – între statele baltice, Grupul de la Vișegrad, Bulgaria și România – să muncim mai mult la stabilirea unor astfel de formațiuni militare multinaționale pentru a dobândi un grad înalt de interoperabilitate. Pentru asta, NATO are o structură foarte bună. În același timp, toate aceste formațiuni multinaționale sunt pe continentul european. Ele ar putea fi folosite de UE când vor exista procese bine stabilite pentru luarea deciziilor și o autoritate de comandă. Folosirea forței este o chestiune delicată. Nu este vorba doar de capabilități militare, ci despre procesele de luare a deciziilor și autoritatea de comandă care ar putea implementa aceste decizii în cel mai eficient mod. Văd trei pași. UE este un proiect de sus în jos, așa că primul pas este construirea de formațiuni militare regionale care să fie interoperabile și pregătite pentru a acționa. Al doilea pas este stabilirea unui mecanism propriu-zis de luare a deciziilor pentru ca aceste forțe militare să poată fi folosite. Toate acestea există în NATO. Nu cred că trebuie să duplicăm prea mult, dar trebuie ca prin deciziile luate în formatul UE să putem activa forțe armate și să le asigurăm comandamentul și controlul. Aceasta ar fi o armată europeană pe baza unei rețele, dar va fi parte a structurii de forțe armate și comandament NATO.

Citește continuarea în Monitorul Apărării și Securității