Moldova, cea mai vulnerabilă regiune a României în fața unui ATAC RUSESC din cauza infrastructurii. Un expert în mobilitate urbană propune soluții

La trei ani de când Federația Rusă a lansat invazia la scară largă a Ucrainei, România și Republica Moldova au devenit vulnerabile în fața conflictului armat din cauza lipsei infrastructurii. 

În caz de război, infrastructura  joacă un rol esențial pentru transportarea trupelor și vehiculelor blindate. Pe măsură ce analiștii, politicienii și militarii din Europa vestică anticipează escaladarea războiului ruso-ucrainean la scară europeană în următorii ani, flancul estic al NATO este în continuare expus.

Țările Baltice se mobilizează, România rămâne codașă

Țările Baltice, Finlanda și Polonia, învecinate cu Federația Rusă, înțelegând miza, s-au mobilizat demult pentru un război la scară largă. Între timp, regiunea Moldovei din țara noastră, care ar fi cea mai expusă la o invazie rusească în cazul în care frontul ucrainean ar ceda, nu are o infrastructură pe deplin funcțională în caz de război.

ULTIMA ORĂ Nicușor Dan are câte cinci propuneri pentru SRI și SIE

14:13

NEWS ALERT Nicușor Dan, dezamăgit de întârzierile pe buget: „Mi-aș fi dorit să avem un buget la sfârșitul anului trecut”

14:06

Adrian Covăsnianu, expert în infrastructură, mobilitate urbană și planificare teritorială, fost ministru secretar de stat în Ministerul Transporturilor și membru fondator al asociației „Moldova vrea Autostradă”, a vorbit pentru Ziarul de Iași despre cum s-au pregătit Țările Baltice pentru cel de-al Treilea Război Mondial:

 „Țările baltice au înțeles miza. Investesc masiv în infrastructura de transport adaptată nevoilor militare, în fortificarea frontierelor și chiar în reintroducerea serviciului militar obligatoriu. Autostrada Via Baltica, de exemplu, este proiectată ca arteră de apărare și mobilitate militară, cu finalizare estimată până în 2028. Similar și conexiunea dintre capitala lituaniană Vilnius și orașul polonez Augustow este prevăzută pentru a fi modernizată și adaptată mobilității militare până în 2028 ca o „alternativă” la Via Baltica. Cu alte cuvinte, vedem eforturi conjugate și concrete de utilizare duală, respectiv civil-militară în zona baltică, astfel că am considerat oportună și necesară o analiză pe zona noastră de interes, respectiv estul României. Prin contrast, estul României pare a fi fost uitat. Am analizat ce s-a făcut până acum, unde ne aflăm în 2025 și ce se poate (realist) recupera până în 2028”.

România nu are destulă armată

Țările Baltice au investit în infrastructură, și-au fortificat frontierele, au reintrodus armata obligatorie pentru bărbații tineri; între timp, România se confruntă cu deficitului și cu datoriile, două probleme nerezolvate, tratate cu seriozitate abia după încheierea „anului electoral” (9 iunie 2024 – 18 mai 2025).

Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării de la USR, a spus în mod repetat că nu dorește reintroducerea serviciului militar obligatoriu, preferând „o armată profesională, motivată, bine înzestrată”, deși numărul soldaților activi și a rezerviștilor este mult prea  scăzut.  Ministrul a precizat că ar fi nevoie de 120.000 de militari activi.

Infrastructura Moldovei este în stare precară

La 18 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, regiunea Moldovei a rămas încă nedezvoltată pe deplin infrastructural, având numai 52 km de autostradă în exploatare:

• 36 km din A7 (sectorul Buzău-Focșani din județul Vrancea);
• 16 km în centura Bacăului;

Ambuteiajele sunt frecvente la Valea Lupului, Lețcani și Podu Iloaiei. Traficul este îngreunat în zonele Adjud, Fălticeni, Gura Humorului și Târgu Neamț.  Nici podurile  (DN 24 peste Siret la Cozmești și pe DN 25A la Lungoci) nu sunt corespunzătoare din cauza limitării de gabarit și tonaj, în timp ce licitația pentru construirea unui pod nou de la Cosmești este blocată. Lucrările pe A7 până la Pașcani sunt în execuție. Tronsonul din A8 (Moțca-Leghin) este contractat.

Regiunea Moldovei, vulnerabilă în fața unui atac rusesc

Însă, orizontul de finalizare și finanțarea sunt incerte din cauza măsurilor de austeritate anunțate de Guvernul Bolojan și a riscului ca țara noastră să rateze finanțarea din PNRR. Și mai descurajant este că trupele din alte state membre NATO ocolesc regiunea Moldovei, acestea fiind concentrate doar în:

• Baza Militară Mihail Kogălniceanu (Dobrogea);
• Comandamentul Diviziei Multinaționale Sud-Est (București) și Centrul de Excelență pentru Apărare Cibernetică (Muntenia);
• Baza de la Deveselu – Scutul antirachetă Aegis Ashore (Oltenia);
• Comandamentul Corpului Multinațional Sud-Est din Sibiu  și Baza Aeriană 71 din Câmpia Turzii (Transilvania);
• Centrul NATO de Excelență HUMINT  din Oradea (Crișana);

Moldova este complet neapărată și izolată strategic, iar vulnerabilitatea îi este agravată de decizia Guvernului Bolojan după ce a anunțat „prioritizarea contractelor CNAIR și sistarea semnării de noi contracte” prin Programul de Guvernare 2025-2028.

 Va fi finalizată A7 până în 2028? Axa defensivă Focșani-Brăila-Galați

Situația s-ar ameliora dacă construirea Autostradei A7 ar fi finalizată integral până în 2028, pe tronsonul Ploiești-Pașcani, cu o extensie spre Suceava, iar lucrările la Autostrada A8, pe secțiunea submontană Moțca-Vânători Neamț și pe segmentul Moțca-Lețcani (Iași Vest) ar fi încheiate parțial.

De asemenea, ar fi necesară finalizarea drumurilor expres Galați-Brăila și Focșani-Brăila pentru ca orașele-port Galați și Brăila, și punctul-cheie Focșani pentru mobilitate militară, ar deveni accesibile.

Pentru ca România să-i facă față unui atac rusesc, este necesară o linie logistică defensivă între Focșani, Brăila și Galați pentru o mobilizare rapidă a echipamentelor și trupelor NATO în caz de criză. Adrian Covăsnianu se întreabă:

„Dacă A7 va fi finalizată în 2028, iar Moldova rămâne fără infrastructură defensivă proprie, nu cumva construim, de fapt, un coridor de evacuare – nu de apărare? În acest scenariu, regiunea Moldovei nu este protejată, ci „disponibilizată” strategic, pentru a asigura adâncimea necesară unui teatru de operațiuni desfășurat pe teritoriul național. Cu alte cuvinte: nu cumva adevăratul „flanc estic” este, de fapt, flancul sud-estic, concentrat pe Muntenia și Dobrogea? Investițiile recente – finalizarea podului de la Brăila, modernizarea porturilor Galați și Constanța (prin reactivarea unor căi ferate și drumuri de acces interne) – par să confirme această direcție”.

Expertul a propus mai multe soluții – „investiții pe timp de pace pentru a nu plăti mai scump pe timp de conflict”.

• declararea Regiunii Moldovei ca zonă de interes strategic pentru România;
• asigurarea unei Prezențe Avansate Consolidate (Enhanced Forward Presence) în Regiunea de Nord-Est a României;
• includerea Autostrăzii Unirii (A8 Ungheni-Iași-Tg. Mureș) în lista proiectelor de interes strategic național, cu dublu rol: economic și militar, în contextul consolidării flancului estic;
• desemnarea Autostrăzii Unirii ca obiectiv de securitate națională și includerea acesteia în Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025–2029;
• menținerea Autostrăzii A8 în lista proiectelor prioritare din viitorul Cadru Financiar Multianual 2028–2034, aflat în pregătire la nivelul Comisiei Europene;
• alocarea de resurse bugetare multianuale pentru perioada 2025–2028, destinate execuției efective a Autostrăzii Unirii, în special pe segmentul Ungheni-Iași-Tg. Neamț;
• integrarea reală a regiunii Moldovei în scutul investițional și defensiv al României și NATO, pentru a asigura coeziunea teritorială și capacitatea de reacție strategică unitară pe întreg flancul estic.

Sursa Foto: Profimedia

Autorul recomandă: Armata română caută recruți. De câți soldați are nevoie România pentru a contracara un atac rusesc