NASA: Curiosity se deplasează cu succes spre estul planetei Marte. „Această deplasare marchează debutul călătoriei spre prima noastră destinație”

Robotul trebuie să se deplaseze circa 400 de metri spre est, până într-un loc unde ar putea utiliza, în premieră, un burghiu pentru a fora solul marțian.

Marți, Curiosity a rulat pe o distanță de 16 metri, aceasta fiind a treia sa deplasare de la sosirea pe Marte, dar și cea mai lungă de până acum.

„Această deplasare marchează debutul călătoriei spre prima noastră destinație, Glenelg (în craterul Gale, n.r.)”, a spus Arthur Amador, de la Jet Propulsion Laboratory (JPL) din Pasadena, în apropiere de Los Angeles (California).

„Este bine să vedem puțin sol marțian pe roțile noastre (ale robotului, n.r.)”, a mai spus acesta, adăugând că totul se desfășoară conform programului.

ARMATĂ Ministrul Apărării, Radu Miruţă, dă asigurări că salariile militarilor nu vor scădea: „Am cerut pentru anul viitor o creştere a bugetului MApN”

00:09

FLASH NEWS Medvedev îl amenință pe Zelenski după ce Kievul ar fi încercat să-l ucidă pe Putin: „Va trebui să se ascundă pentru tot restul vieții lui”

23:53

Glenelg este un loc unde se întrepătrund trei tipuri de sol, iar experții speră să găsească o primă rocă care poate fi forată și analizată.

„Suntem pe drumul bun, chiar dacă Glenelg este la o depărtare de câteva săptămâni de noi”, a spus șeful misiunii, John Grotzinger. „Ne propunem să ne oprim o zi în locul unde se află robotul acum, dar vom face o pauză mai lungă peste o săptămână”, a mai spus acesta.

În timpul acestei opriri prelungite, cercetătorii Agenției spațiale americane vor să testeze brațul robotizat al lui Curiosity, dar și instrumentele de la extremitatea acestuia.

Miercuri, robotul a făcut fotografii ale ultimei sale destinații, muntele Sharp, aflat în apropiere. Fotografiile vor permite realizarea unei hărți 3D a acestui munte și definirea unui traseu cât mai accesibil pentru ca robotul să ajungă până în vârf.

Curiosity, care a costat 2,5 miliarde de dolari, reprezintă prima misiune de astrobiologie lansată de NASA, după succesul sondelor marțiene Viking din anii 1970, fiind, totodată, cel mai sofisticat și mai performant laborator științific robotizat trimis vreodată de pământeni pe o altă planetă.