Noi probleme pentru guvernul Tsipras: Grecia caută soluții pentru a plăti vineri datorii de peste 2 miliarde de euro

Lichiditățile guvernului se epuizează, în timp ce premierul Alexis Tsipras încearcă să convingă creditorii instituționali, respectiv statele din zona euro, Banca Centrală Europeană și Fondul Monetar Internațional, să deblocheze fondurile din programul de asistență financiară în valoare totală de 240 de miliarde de euro, relatează Bloomberg.

Oficiali din ministerele de Finanțe din zona euro vor discuta telefonic marți despre înrăutățirea situației financiare a Greciei, au declarat doi oficiali europeni.

„Pe măsură ce trec zilele, spațiul de manevră se restrânge. Impresia este că nu există un plan A și un plan B. Nu există nimic”, a spus Theodore Pelagidis, membru al Brookings Institution în Atena.

ANALIZĂ EXCLUSIV Nicușor Dan pierde Capitala. Rezultat umilitor pentru Cătălin Drulă, candidatul preferat și promovat de șeful statului. A meritat batjocorirea Constituției, domnule președinte, pentru locul 4?

06:00

POVESTE EXCLUSIVĂ Pavel Ciurea, tânărul genial al României la matematică, povestește despre revoluționarele „supervizii” de la Cambridge. Cum este viața de student la una dintre cele mai râvnite universități din lume. Ce spune despre reforma în educația românească: „Au încercat să cârpească”

06:00

Planul guvernului elen de creștere a veniturilor cere fondurilor de pensii și instituțiilor publice să investească rezervele păstrate la Banca Greciei în obligațiuni guvernamentale și acorduri de refinanțare, precum și transferul către stat a 556 de milioane de euro din fondul de recapitalizare a băncilor.

Parlamentul urmează să voteze miercuri planul guvernului de creștere a lichidităților.

Tsipras a solicitat să se întâlnească cu președintele BCE Mario Draghi, cancelarul german Angela Merkel, președintele francez Francois Hollande și alți lideri, pentru a discuta despre finanțele Greciei, la un summit european care va începe joi.

Guvernele europene au avertizat că nu vor debloca fondurile pentru Grecia dacă guvernul de la Atena nu va pune în practică un set de reforme economice convenite luna trecută, între care reformarea sistemului de pensii și a taxei pe vânzări.

Tsipras s-a angajat că îndeplinească angajamentele asumate de guvern, dar și să pună capăt măsurilor de austeritate.

„Nimeni dintre colegii mei și nimeni din instituțiile internaționale nu îmi poate spune cum poate funcționa acest lucru”, a declarat luni, la Berlin, ministrul german de Finanțe Wolfgang Schaeuble, adăugând că liderii eleni mint populația.

Guvernul de la Atena intenționează să vândă miercuri titluri de Trezorerie în valoare de 1 miliard de euro. Banii vor fi folosiți pentru rostogolirea unor obligațiuni pe termen scurt de 1,6 miliarde de euro, care ajung la scadență vineri.

Tot vineri, Grecia trebuie să ramburseze FMI circa 350 de milioane de euro, în timp ce dobânzile pentru patru tipuri de obligațiuni elene deținute de BCE totalizează aproximativ 110 milioane de euro.

O persoană apropiată situației a declarat că pe 20 martie ajung la scadență și plățile dintr-un schimb de obligațiuni aranjat de Goldman Sachs în 2001. Titlurile, deținute în prezent de National Bank of Greece, au mascat datoriile în creștere ale statului elen, contribuind la respectarea condițiilor UE pentru intrarea în zona euro.

Reprezentanți ai National Bank of Greece și Goldman Sachs au refuzat să comenteze, iar oficialii guvernului nu au fost disponibili.

Excedentul bugetului primar al Greciei a fost anul trecut de 0,3% din PIB, sub obiectivul de 1,5%, conform datelor publicate luni.

„Situația Greciei se înrăutățește rapid. Economia scade, veniturile fiscale sunt sub ținte, depozitele bancare ies din sistem, iar instabilitatea politică pare în creștere”, a declarat Daniele Antonucci, analist la Morgan Stanley.

Premierul sloven Miro Cerar a arătat că există limite în privința ajutorului pe care statele din zona euro îl poate acorda Greciei.

„Cetățenii noștri sunt și ei supuși măsurilor de austeritate. Din acest motiv nu putem merge prea departe în problema solidarității, pentru că ar fi un semnal prost dat cetățenilor noștri”, a afirmat Cerar într-un interviu.