Norvegia va trimite înapoi în Rusia imigranții care au intrat în țară pe biciclete

Aproximativ 5.500 de imigranți, majoritatea dintre aceștia refugiați sirieni, au intrat în Norvegia prin punctul de frontieră cu Rusia, Storskog, în cursul anului 2015, profitând de lipsa unei reglementări în ceea ce privește traversarea graniței dintre cele două state: în timp ce Rusia nu permite persoanelor să traverseze granița pe jos, iar Norvegia nu acordă acces pe teritoriul său călătorilor din autovehicule care nu au documente valabile, trecerea frontierei pe bicicletă este permisă în ambele state.

Sylvi Listhaug, desemnat primul ministru al Imigrației în Norvegia, în luna decembrie, care a promis să reducă fluxul de imigranți, a declarat că toți cei care au intrat în țară prin punctul de trecere Storskog fără vize valabile vor fi trimiși înapoi în Rusia, potrivit site-ului The Local.

ANALIZĂ EXCLUSIV Statele Unite ale Europei, o utopie sau o nevoie pragmatică? Ștefan Popescu: Marile puteri europene nu pot construi împreună nici măcar un avion/ Cristian Pîrvulescu: Cele două viteze sunt în favoarea tuturor

06:00

ACTUALITATE Valentin Stan: În relațiile internaționale, când un președinte stă acasă, acest lucru transmite că nimeni nu este dispus să se întâlnească cu el

06:00

Directoratul poliției naționale norvegiene a încercat să evite o astfel de decizie – de a trimite refugiații înapoi în Rusia pe bicicletă, dar că a solicitat „colectarea bicicletelor abandonate după traversarea graniței pentru a fi folosite de refugiați în cazul în care vor fi trimiși înapoi în Rusia”, a declarat un oficial al poliției, Jan Erik Thomassen, pentru postul NRK.

În timp ce sute de mii de refugiați au ajuns în Europa traversând Marea Mediterană (peste 900.000), un număr mic de imigranți au ales să parcurgă ruta artică, spre Norvegia, care este un stat membru al zonei Schegen, prin Rusia artică.

De regulă, ei obțin vize pentru Rusia în Damasc (Siria) sau în Beirut (Liban) – unii au mers atât de departe încât s-au înscris la universități din Rusia pentru a obține vize de studenți -, apoi au zburat către Moscova și au luat un tren către Murmansk. De acolo, mai au mai avut de parcurs aproximativ 210 kilometri până la frontiera cu Norvegia, unde erau plasați în tabere de refugiați.

Deși companiile ruse solicită câteva sute de dolari pentru o bicicletă, ruta este cu mult mai ieftină decât cea propusă de traficanți pe Marea Mediterană (între 1.200-1.500 de euro).

Cele două țări au început să-și plaseze imigranții între ele din noiembrie, de când Norvegia a declarat că va trimite solicitanții de azil cu permise de ședere în Rusia, dar Rusia a refuzat să-i primească înapoi.

Svetlana Gannușkina, un activist al imigrației, a spus că sirienii care vor fi trimiși în Rusia nu vor fi deportați, dar există șanse mari să nu primească azil. Din cei 12.000 de refugiați sirieni care se află acum în Rusia, 2.000 au primit un azil temporar pe o perioadă de un an, iar 2.000 au primit permis legal de ședere.

Ea a precizat că Rusia a acordat azil permanent doar pentru 790 de oameni, dintre care doi sunt sirieni. „Ce înseamnă 790 de oameni pentru Rusia? O clădire de apartamente”, a reclamat Gannușkina.