O jurnalistă din China riscă închisoarea pe viață pentru divulgarea de secrete de stat

Gao Yu (70 de ani) a compărut în fața instanței într-o audiere cu ușile închise și riscă închisoarea pe viață pentru acuzații de care susține că nu se face vinovată. Presa străină nu a primit permisiunea de a pătrunde în tribunal.

Fosta titulară a postului de redactor-șef adjunct al revistei ‘Economics Weekly’ a fost arestată în aprilie, într-un val de acțiuni care au vizat militanți pentru drepturile omului în apropierea împlinirii a 25 de ani de la protestele reprimate din piața Tiananmen.

Jurnalista este acuzată că ‘a transmis secrete de stat unor surse din afara Chinei’, a indicat poliția din Beijing.

Mai precis, potrivit organizației Human Rights Watch (HRW), i se reproșează că a trimis unui site cu sediul în SUA un document intern al Partidului comunist chinez care milita pentru o consolidare a cenzurii împotriva ideilor reformiste.

ALEGERI BUCUREȘTI 2025 Doru Bușcu: Sunt deja 15 ani de când România nu mai ia în calcul soluțiile și ia în calcul o formă sinecurizată de leadership politic

21:05

EXTERNE Un angajat cu 40 de ani vechime s-a întors din concediu ca să afle că a fost dat afară și că are 50.000 de euro în cont

21:01

La 8 mai, Gao Yu, recompensată cu mai multe premii internaționale, a apărut la televiziunea de stat chineză, într-un reportaj în care își mărturisea vinovăția. Dar, le-a explicat ea mai târziu avocaților săi, aceste mărturisiri au fost obținute prin amenințări.

‘Confesiunea publică’, procedeu tipic totalitar apărut din epoca maoistă, cunoaște o a doua tinerețe sub regimul președintelui Xi Jinping, care duce o campanie pentru consolidarea ‘autorității legii’.

‘Cred că sunt responsabilă de acțiuni care au încălcat legea și au adus atingere intereselor țării’, a declarat Gao Yu în confesiunea televizată. ‘Am comis o mare greșeală. Îmi recunosc vinovăția și mi-am învățat lecțiile din această experiență’, a adăugat ea.

Procesul lui Gao Yu, prima laureată în 1997 a Premiului mondial pentru libertatea presei al UNESCO, a provocat vineri condamnări din partea mai multor organizații de apărare a libertăților.

Este ‘un atac frontal împotriva libertății de exprimare și de acces la informare’, a apreciat Sophie Richardson, directoarea pentru China a HRW.

‘Dna Gao este ultima victimă a legii privind secretele de stat, arbitrară și vagă, la care autoritățile au recurs pentru a viza militanți pentru libertate’, a spus la rândul său William Nee, de la Amnesty International.

Gao Yu a mai fost acuzată o dată de divulgarea de ‘secrete de stat’, un capăt de acuzare care i-a atras o condamnare la șase ani de închisoare în 1993. Ea a fost eliberată în 1999 din ‘motive medicale’.

Jurnalista de investigații a participat la manifestările pentru democrație din piața Tiananmen în 1989, după care a suferit o primă încarcerare.