Pacienții indieni săraci sunt victimele preferate ale testelor clinice. „Spunea că nu trebuie să cheltuim niciun ban. Era doar o condiție”

În India, unde milioane de oameni nu au mijloacele de a se trata, cei mai săraci sunt ținta testelor clinice comandate de grupurile farmaceutice indiene sau internaționale care subcontractează testele unor organizații de cercetare fără scrupule și nereglementate, relatează AFP.

Niranjan Lal Pathak nu i-a venit să creadă când medicii unui spital indian i-au oferit să se trateze gratuit de durerile sale de inimă. Cinci ani mai târziu, familia acestui paznic de uzină în vârstă de 72 de ani recunoaște că nu a realizat că spitalul se foloseau de el pentru a testa un nou medicament…pentru tulburările de anxietate.

„Ni s-a spus că unchiul nostru a fost tratat conform unui protocol special”, a declarat pentru AFP nepotul lui Niranjan, Alok Pathak, intervievat prin telefon din orașul Indone, cel mai mare oraș din Madhya Pradesh, în centrul Indiei, unde a fost spitalizat bătrânul.

ACCIDENT Imagini de coșmar pe A2. Tiruri și mașini pulverizate într-un accident în lanț care a oprit complet circulația pe sensul spre București

00:42

ULTIMA ORĂ Prima reacție a lui Alexandru Rafila, ministrul Sănătății care a blocat achizițiile de vaccinuri. Pfizer a mers în instanță, Moderna a renunțat

00:29

„Doctorul spunea că nu trebuie să cheltuim niciun ban. Era doar o condiție, să nu mergem niciodată la farmacie dacă rămânem fără medicamente și să venim direct la medic”, a continuat el.

Familia a depus la Curtea supremă o cerere afirmând că medicamentul testat era Atopaxar, dezvoltat de o firmă farmaceutică din Japonia, Eisai, și menit să combată tulburările de anxietate.

Conform familiei sale și unei organizații de apărare a drepturilor în domeniul sănătății, Swasthya Adhikaar Manch („Platforma pentru drepturile sănătății”), pacientul nu ar fi acceptat niciodată să fie supus acestui test dacă ar fi fost informat. Familia sa a afirmat că printre altele, efectele secundare au provocat o deteriorare a facultăților mentale ale lui Niranjan, afectat astăzi de demență.

„De abia ne recunoaște. Viața sa s-a dus, la fel ca și speranța noastră de a îl vedea sănătos și fericit din nou”, mărturisește nepotul său, cu vocea sugrumată de emoție.

Bătălia juridică a acestei familii este una dintre zecile de cazuri aduse în instanță pentru a denunța practica testărilor ilegale.

O afacere în plină expansiune

Numeroase persoane defavorizate din India servesc drept cobai fără știrea lor pentru testări de medicamente ale companiilor indiene sau multinaționale care le subcontractează unor organisme de cercetare nereglementate, conform ONG-urilor.

Într-o declarație pentru AFP, președinta Asociației indiene pentru cercetări clinice, care reprezintă profesioniștii sectorului, asigură la rândul său că „teste clinice în India, la fel ca în lumea întreagă, sunt guvernate de aceleași norme care stipulează cum trebuie să fie practicate, pacienții aflându-se în centrul preocupărilor”.

Practicarea testelor clinice este o etapă obligatorie și foarte costisitoare pentru firmele care trebuie apoi să dovedească autorităților din domeniu că medicamentele nu au efecte secundare și pot fi comercializate.

Conform Confederației indiene a industriei, grupurile farmaceutice economisesc 60 la sută din costuri prin realizarea testelor noilor medicamente în India. În această țară în curs de dezvoltare, piața cercetării medicale a crescut cu 12,1 la sută în 2010-2011, cu o cifră de afaceri de 485 de miliarde de dolari (376 de miiliarde de euro), conform unui raport al grupului de cercetare, Frost and Sullivan.

Acest studiu, publicat în iulie anul trecut, estimează că industria va atinge un miliard de dolari până în 2016.

Însă bătălia familiei lui Niranjan, care a început în februarie anul trecut, a ajutat la scoaterea la lumină a numeroaselor cazuri de pacienți abuzați de medicii acuzați de complicitate cu grupurile farmaceutice.

„Trebuie să existe un anumit simț al responsabilității. Ființe umane sunt tratate precum cobai”, denunțau doi judecători ai Curții supreme într-o declarație de anul trecut.

În cazul lui Niranjan, spitalul incriminat, Maharaja Yashwantrao Hospital, afirmă că medicul care l-a tratat i-a administrat medicamentul fără autorizație și că ulterior a părăsit instituția. Grupul Eisai, refuză să comenteze afirmând că nu poate răspunde întrebărilor privind cazuri particulare.

„Eisai întreprinde toate activitățile sale conform celor mai înalte norme legale și etice”, a transmis acesta într-un mesaj către AFP.

Lipsa reglementărilor în India

Conform unui militant al drepturilor în materie de sănătate, Amulya Nidhi, lipsa reglementărilor stricte este un avantaj pentru firme.

„În Europa și Statele Unite, legile sunt mult mai stricte. India, în schimb, este o destinație mai puțin restrictivă pentru testele clinice deoarece reglementările nu au putere”, denunță acest membru al grupului Swasthya Adhikaar Manch.

Această organizație, care luptă în numele victimelor testărilor, afirmă că majoritatea vin la spital pentru tratamente minore și că sunt folosiți fără consimțământ.

„De multe ori ambalajul medicamentelor nu precizează că sunt prototipuri iar oamenii vulnerabili sunt folosiți drept șoareci de laborator”, subliniază acesta.

Confruntat cu criticile, guvernul este în curs de amendare a unei legi vechi privind medicamentele pentru a impune o responsabilitate mai mare firmelor și a introduce comitete de etică care să supervizeze testele. Niciun termen de implementare a aceste legi nu a fost acordat.

În virtutea legii, toate persoanele supuse testelor clinice sau familiile lor trebuie să primească exemplare ale dosarului medical, formularului de autorizare și o asigurare de răspundere civilă.

Sonia Shah, autoarea volumului „Vânătorii de corpuri. Testarea noilor medicamente pe pacientții cei mai săraci ai lumii” („The Body Hunters. Testing New Drugs on the World’s Poorest Patients”), apreciază că este imperativă găsirea unui echilibru între nevoile fundamentale ale cercetării medicale și protecția pacienților.

„Spitalele care nu au mijloace obțin finanțare, o expertiză medicală și de multe ori noi echipamente atunci când realizează teste clinice. Pacienții care nu pot fi urmăriți regulat pot avea acces la tratamente pe care nu le-ar fi avut niciodată”, rezumă aceasta.

„Problema este a ști dacă avantajele sunt mai importante ca riscurile”.