Parcursul istoric al luptei Cataloniei pentru independență. Ce îi leagă și îi desparte de Spania

Una dintre cele mai mari nemulțumiri a autorităților după integrarea Cataloniei ca una dintre comunitățile autonome ale Spaniei a fost utilizarea veniturilor fiscale în alte zone ale Spaniei. Dar problemele și lupta pentru independență a regiunii au început cu mult timp în urmă, informează The Telegraph.

În secolul IX, Guifré el Pilós (Wilfred Părosul), conte al Barcelonei, a reunit cele patru țări feudale catalane sub conducerea sa. Un secol mai târziu a devenit un stat neoficial care în acea perioadă traversa Pirineii și se întindea până în Franța din zilele noastre. Deși Catalonia s-a unit cu regatul lui Aragon în 1137, autonomia țării a rămas intactă. Iar în următoarele trei secole, prin uniunea dintre cele două regiuni, a fost stabilită expansiunea imperiului de-a lungul Mediteranei.

Un alt aspect care marca independența țării avea loc în 1359, când a fost stabilit Generaliatul Cataluniei, considerat primul parlament european. Din 1659, regiunea începe să piardă teritorii în urma Tratatului de la Pirinei. După moartea regelului Carol al-II-lea al Spaniei, în 1700, coroana îi revine lui Filip al V-lea din Casa de Bourbon. Catalanii au primit cu teamă vestea preluării conducerii țării de către un rege francez, așadar au complotat împotriva acestuia și s-au aliat cu Anglia, Olanda și Imperiul Habsburgic, care se opuneau, de asemenea, conducerii Bourbonilor în Spania.

CITEȘTE CONTINUAREA PE DESCOPERĂ!