Particula lui Dumnezeu. Cercetătorii de la CERN anunță că au descoperit cheia formării Universului

Cercetătorii de la CERN au susținut, miercuri, o conferință, pentru a anunța unul dintre cele mai importante momente științifice ale ultimelor decenii: descoperirea așa-numitei „particule a lui Dumnezeu”, adică bosonul Higgs, care este considerat cheia pentru înțelegerea Universului.

Savanții spun că au descuperit o nouă particulă subatomică, despre care cred că ar fi bosonul Higgs. Gradul de certitudine al descoperirii „particulei lui Dumnezeu” este de 5 sigma, adică de 99,9999%.

„Este un rezultat preliminar, dar credem că este foarte întemeiat”, a declarat Joe Incandela, purtător de cuvânt al uneia dintre cele două echipe care au făcut cercetările pe marginea particulei Higgs, în timpul conferinței din Elveția, potrivit The Guardian.

METEO Prognoză de ultimă oră de la ANM, în exclusivitate pentru Gândul: „Vom avea un sfârșit de an cu vreme rece, geroasă, și cu vânt în zona de munte”

13:33

PREVIZIUNI Predicții din 1998: Americanii au încercat să ghicească cum va arăta anul 2025. Ce au previziuni au devenit realitate

13:16

„Am intrat într-o nouă etapă în procesul prin care oamenii înțeleg natura”, a declarat directorul general al CERN, Rolf Heuer, într-un comunicat, citat de Mediafax.

„Descoperirea unei particule ale cărei caracteristici sunt compatibile cu cele ale bosonului Higgs (…) deschide drumul spre studii mai aprofundate, care vor avea nevoie de mai multe date statistice, ce vor stabili proprietățile noii particule. Această descoperire va ridica, de altfel, voalul care acoperă și alte mistere din Universul nostru”, a adăugat Heuer.

Câteva slide-uri din timpul prezentării din Elveția:

La seminarul științific din Elveția a prticipat și profesorul Peter Higgs, de la Universitatea din Edinburgh, cel care a dat numele particulei.

Fizicianul britanic a postulat, în 1964, existența bosonului care influențează masa tuturor celorlalte particule din Univers. Bosonul ar îngreuna deplasarea acestor particule, ca și cum acele particule ar fi „lipite” de câmpul lui acțiune.

Large Hadron Collider se află  într-un tunel de 27 de kilometri, la 100 de metri adâncime sub granița franco-elvețiană. LHC folosește circa 1.200 de magneți superconductori pentru a dirija razele de protoni și pentru a le face să circule în interiorul tunelului cu viteza luminii. În plus, în anumite regiuni ale tunelului, razele de protoni intră în coliziune cu energii enorme.

În locurile în care au loc aceste ciocniri, se află o aparatură specială, care măsoară interacțiunea razelor de protoni.

LHC s fost repornit pe 20 noiembrie 2009, la 14 luni după producerea a două pene succesive, la câteva zile de la inaugurarea oficială a acestuia, pe 10 septembrie 2008. Cea de-a doua dintre aceste pene a provocat distrugerea a 53 de magneți. Construirea LHC a durat peste 12 ani și a însemnat efortul combinat al 7.000 de fizicieni, precum și investiții totale de peste 3,7 miliarde de euro.