PLANUL de urgență al UE pentru criza refugiaților. Ce angajament și-a luat România la Bruxelles

Reuniți la Bruxelles în timp ce o femeie și doi copii mureau pe mare în largul coastelor Turciei, cancelarul german Angela Merkel și premierul grec Alexis Tsipras s-au întâlnit cu liderii altor nouă țări de pe ruta de la Marea Egee către Germania, folosită de peste o jumătate de milion de oameni care au sfidat frontierele Uniunii Europene (UE) și sârma ghimpată.

După negocieri care au început duminică seara cu ceea ce unii oficiali au numit o rundă atacuri furioase între lideri, cele 11 țări participante, între care și România, au emis un document prin care se angajează să coopereze printr-un plan de acțiune în 17 puncte, care include crearea a 100.000 de locuri în centre de migrare ONU pentru 100.000 de persoane, dintre care jumătate în Grecia.

„O acțiune unilaterală poate declanșa o reacție în lanț”, se arată în declarația comună – ceea ce reflectă deja un fapt, în contextul în care diverse state și-au închis frontierele sau au condus ori lăsat autobuze pline cu migranți neînregistrați la frontierele vecinilor lor.

FLASH NEWS Care este costul războiului? Viceprim-ministrul ucrainean:„Costul se ridică la 100 de miliarde $. 90 de miliarde împrumut de la UE nu sunt suficiente”

21:15

CONTROVERSĂ Un sat în care se organizează Jocurile Olimpice de Iarnă a rămas, în doar trei zile, fără prezervative

21:06

„Țările afectate trebuie, de aceea, să discute unele cu altele. Vecinii trebuie să coopereze de-a lungul rutei”, se arată în document.

„Am spus foarte clar că politica mutării pur și simplu a persoanelor trebuie să înceteze”, a declarat Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene (CE), gazda mini-summitului.

Principalele măsuri ale planului convenit la Bruxelles vizează:

1. Îmbunătățirea schimbului de informații zilnice și anunțarea deplasărilor pe ruta din Balcanii de Vest și evaluarea nevoilor de sprijin.

2. Prevenirea deplasării refugiaților dintr-o țară în alta fără ca a doua să fie informată: „În circumstanțele actuale, vom descuraja circulația refugiaților sau imigranților spre granița unei alte țări din regiune. O politică de a-i lăsa să treacă pe refugiați fără a informa o țară vecină nu este acceptabilă”.

3. Îmbunătățirea condițiilor de primire a migranților, mai ales creșterea capacităților pentru a ajunge la 100.000 de locuri în Grecia (50.000) și Balcanii de Vest (de asemenea 50.000).  Grecia a fost de acord sa creeze, cu ajutorul Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiați (UNHCR), 30.000 de locuri de primire până la sfârșitul anului. În a doua fază, 20.000 de locuri de primire vor fi create în familii gazdă și chiriile vor fi subvenționate de UNHCR.

Cele 50.000 de locuri rămase vor fi instalate de-a lungul rutei din Balcani în coordonare cu ONU.

5. Acordul prevede de asemenea o colaborare strânsă cu instituțiile financiare internaționale, cum ar fi Banca Europeană de Investiții (BEI) și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) pentru a sprijini eforturile financiare ale țărilor în cauză.

6. În confruntarea cu fluxul de migranți, trebuie asigurată o capacitate completă de înregistrare cu utilizarea maximă a datelor biometrice, în cooperare cu agențiile europene pentru schimb de informații.

7. O mai bună gestionare a frontierelor prin finalizarea și punerea în aplicare a planului de acțiune între UE și Turcia anunțat la ultimul summit european de la 15 octombrie.

8. O mai bună combatere a traficului de ființe umane și a traficanților, consolidarea acțiunilor cu ajutorul Interpol, Frontex și Europol.

9. O mai bună informare a migranților și refugiaților cu privire la drepturile și obligațiile lor.