Planul radical pentru Europa, propus de Emmanuel Macron. Cum s-ar putea schimba UE în următorii 10 ani

Emmanuel Macron le-a adresat liderilor UE apelul de a fi „îndrăzneți” în combaterea amenințării populismului, prezentând o serie de inițiative de reformare a Blocului comunitar, în ceea ce a fost cel mai integraționist discurs al unui lider al Franței după introducerea monedei euro, comentează editorialistul Anne-Sylvaine Chassany, într-un articol publicat în Financial Times sub titlul „Macron lansează un apel radical pentru o Uniune Europeană mai puternică / Liderul Franței temperează tonul privind reformarea zonei euro”.

Printre numeroasele propuneri ale președintelui Franței se numără înființarea „unei forțe militare de intervenție”, crearea unui buget militar comun până în anul 2020, lansarea unei agenții europene pentru informații în scopul combaterii terorismului și stimularea „inovațiilor radicale” în economie. Potrivit lui Emmanuel Macron, este crucial să se încheie „războaiele civile” care au împiedicat Uniunea Europeană în ultimul deceniu să construiască structuri economice „suverane” puternice pentru a putea concura cu China și Statele Unite.

EXCLUSIV Soluții vitale pentru traficul de coșmar de pe Iuliu Maniu. Ionuț Ciurea, Pro Infrastructură: „Drumul de la Ciurel trebuie adus până în centură. Este important și Drumul Radial 1”

06:30

EXCLUSIV O familie din Iași și-a construit casa pe un culoar de zbor, cu binecuvântarea primăriei. Aeroportul a sesizat abia după patru ani și cere demolarea

06:00

„Provocarea are o importanță vitală: zidurile în spatele cărora Europa a prosperat au dispărut. Trebuie să mergem pe calea care ne asigură viitorul; aceasta este refondarea unei Europe suverane, unite și democratice”, a declarat Emmanuel Macron în discursul de 100 de minute rostit la Universitatea Sorbona.

„Emmanuel Macron a semnalat intenția relansării dezbaterilor privind introducerea unui impozit pe tranzacțiile financiare, în scopul finanțării dezvoltării Africii, vrea un sistem de taxare pentru poluare și a evocat ideea ca tinerii să învețe cel puțin alte două limbi ale UE până în 2024. A încălcat un tabu al Franței propunând modificarea Politicii Agricole Comune și a lansat ideea unei liste paneuropene de candidați pentru scrutinul europarlamentar din anul 2019”, notează FT.

„Cu toate acestea, Emmanuel Macron a fost mai reticent în privința consolidării zonei euro, temă care era considerată centrală în discursul său, în contextul rezultatului dezamăgitor înregistrat de partidul cancelarului Angela Merkel, Uniunea Creștin-Democrată, și al succesului formațiunii eurosceptice de extremă-dreapta Alternativă pentru Germania. Într-o critică subtilă adresată politicienilor de la Berlin care se opun creării unui buget substanțial în zona euro pentru că ar genera mai multe riscuri comune și transferuri financiare, liderul Franței a afirmat «Nu am linii roșii, am doar orizonturi». Nu a formulat solicitări specifice pentru zona euro, reiterând doar dorința unui buget comun finanțat din impozite impuse corporațiilor și coordonat de un ministru al Finanțelor”, subliniază FT.

Emmanuel Macron vrea să influențeze negocierile pentru formarea coaliției din Germania care vor stabili linia politică a Berlinului pentru următorii patru ani. „Dar scrutinul parlamentar a limitat spațiul de manevră al Angelei Merkel. Partidul său a atras cea mai mare parte a voturilor, dar fostul partener de guvernare, Partidul Social-Democrat (SPD), care susține ideile lui Emmanuel Macron, a exclus posibilitatea formării unui nou guvern cu Uniunea Social-Democrată (CDU) – lăsând cancelarul să încerce formarea unei coaliții cu Partidul Democraților Liberi (reticent privind continuarea integrării europene) și cu Partidul Verzilor (eurofil). Succesul electoral înregistrat de formațiunea antieuropeană de extremă-dreapta Alternativă pentru Germania va îngreuna poziția Angelei Merkel în reformarea zonei euro”, explică FT.

Principalele propuneri ale lui Emmanuel Macron

– crearea unei forțe militare de intervenție a UE și a unui buget comun al apărării până în 2020;
– înființarea unei academii europene de informații;
– lansarea unei forțe europene de protecție civilă pentru intervenție în cazul dezastrelor;
– crearea unui Parchet european specializat în combaterea terorismului și criminalității organizate;
– un Oficiu european pentru azil și proceduri comune în cazul imigrației;
– o structură europeană a Poliției de frontieră;
– introducerea de taxe pentru poluare colectate din importurile paneuroene;
– crearea unei agenții europene pentru inovare;
– oferirea de subvenții europene penru dezvoltarea vehiculelor electrice;
– impunerea de impozite companiilor americane pe valoarea generată, mai degrabă decât pe profituri;
– crearea unui buget UE mai mare, pentru finanțarea investițiilor și amortizarea șocurilor economice;
– reformarea politicii agricole și înființarea unei autorități UE în domeniul produselor alimentare;
– accelerarea armonizării sistemului fiscal pentru marile companii;
– armonizarea etapizată a impozitelor impuse corporațiilor și a contribuțiilor sociale;
– un salariu minim garantat adaptat fiecărei țări;
– toți tinerii europeni să poată petrece stagii de șase luni ca studenți sau elevi ai școlilor profesionale într-un alt stat;
– înființarea unor universități europene pe baza unor rețele de învățământ superior;
– serii de convenții naționale și locale organizate la șase luni pe tema viitorului Europei;
– jumătate dintre europarlamentari să fie aleși pe liste europene până în 2024;
– reducerea numărului membrilor Comisiei Europene la 15;
– o Europă cu grade diferite de integrare la care Marea Britanie ar putea adera din nou;
– crearea unui post de procuror european pe teme comerciale;
– semnarea unui acord de cooperare franco-german pe tema armonizării reglementărilor corporațiilor.