Planul UE de reformare a sistemului de migrație și azil: Mai multe DEPORTĂRI și centre de returnare în țări terțe

Uniunea Europeană vrea să sporească numărul de deportări și deschide calea pentru înființarea de „centre de returnare” în țări terțe pentru solicitanții de azil respinși, potrivit unei noi propuneri dezvăluite marți.

Doar 20% dintre persoanele care au primit ordine de expulzare sunt efectiv îndepărtate de pe teritoriul Uniunii Europene, potrivit Comisiei Europene, care a prezentat „Sistemul european de returnare” la Strasbourg ca o potențială soluție, conform Associated Press.

Propunerea urmărește să stabilească un standard pentru toți cei 27 de membri ai blocului comunitar și să permită autorităților naționale dintr-o țară să pună în aplicare un ordin de deportare emis de o altă țară. Astfel de reguli lipseau din pactul UE privind migrația și azilul, aprobat anul trecut.

FLASH NEWSCât va costa găzduirea militarilor americani în România. Radu Oprea: „Costurile vor fi mai mici decât în Polonia. Nu vorbim de 15.000 de euro”

22:41

ULTIMA ORĂSURSE | Gabriel Daraban, fratele șefului Camerei de Comerț, și omul de afaceri din Bacău, Gheorghe Chealfă, reținuți 24 de ore de DIICOT, în dosarul evaziunii de 50 de milioane de euro

22:31

„Sistemul european trebuie să spună clar că atunci când cineva primește o decizie de returnare, i se spune să părăsească nu doar țara, ci întreaga Uniune Europeană”, a declarat Magnus Brunner, comisarul UE pentru Migrație.

Brunner a mai declarat că rata actuală de deportare de 20% este “inacceptabilă”:

„Orice cifră ar fi o îmbunătățire, dar nu vrem să stabilim cifre specifice”, a adăugat el.

Cu toate acestea, pentru ca propunerea să funcționeze, UE trebuie să convingă țările de origine să-și primească cetățenii înapoi. Brunner a recunoscut că Comisia și statele membre încă lucrează la îmbunătățirea acestui aspect.

Comisar european: Este nevoie de soluții „inovatoare” pentru a gestiona migrația neregulamentară și azilul

„Hub-urile de returnare”, un eufemism pentru centrele de deportare, s-ar aplica doar persoanelor ale căror cereri de azil au fost respinse și ar exclude minorii neînsoțiți, a spus Brunner. El a adăugat că orice acord viitor ar trebui să includă garanții pentru a asigura respectarea dreptului internațional și a drepturilor omului.

Uniunea Europeană nu ar înființa sau gestiona astfel de centre, care ar putea fi în Europa sau în altă parte, dar ar crea cadrul legal care să permită statelor să negocieze cu țările non-UE care doresc să primească solicitanții de azil respinși.

Acest sistem ar diferi de acordul existent, dar până acum ineficient, semnat de Italia cu Albania pentru a reloca procesarea cererilor de azil ale migranților salvați pe mare.

La acea vreme, controversatul plan italian a fost salutat de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ca o soluție „neconvențională” pentru gestionarea migrației neregulamentare, dar instanțele din Italia l-au blocat în mod repetat.

Brunner a reiterat nevoia de soluții „inovatoare” pentru a gestiona migrația neregulamentară și azilul – o problemă extrem de politizată pe care extrema-dreaptă din Europa a folosit-o pentru a câștiga voturi.

Propunerea mai include și pedepse mai stricte pentru cei care se sustrag de la deportări și extinde detenția solicitanților de azil respinși care prezintă un risc de fugă sau de securitate de la 18 luni la 24 de luni. Comisia nu a furnizat date despre câți oameni reprezintă în prezent un „risc de securitate”.

Vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Henna Virkkunen, care a prezentat noul plan pentru reforma migrației alături de Brunner, a declarat că propunerea este mai dură, dar corectă și ar încuraja migranții să plece voluntar înainte de a fi expulzați forțat.

Grupurile pentru drepturile migranților au criticat reforma propusă, spunând că subminează dreptul la azil și spori numărul detențiilor.

Propunerea va fi trimisă Parlamentului European și statelor membre spre aprobare.

Foto: Profimedia

CITIȚI ȘI:

ITALIA: Curtea Supremă a decis ca autoritățile să plătească despăgubiri unor migranți rămași blocați pe mare. Guvernul Meloni protestează