Poliția de frontieră comună a UE, aprobată de Parlamentul European

Înființarea noului organism european a fost aprobată miercuri în plen la Strasbourg de către Parlamentul European cu 483 de voturi pentru, 181 împotrivă și 48 de abțineri.

Organismul se va numi Agenția Europeană pentru paza de frontieră și de coastă (EBCG) și va putea disloca echipe rapide de intervenție, la cererea unui stat UE sau la solicitarea Consiliului European.

Această „poliție de frontieră comună” va putea fi activată la cererea unui stat membru, caz în care un plan operațional va fi pus la punct în maximum 5 zile, iar EBCG va oferi personalul și echipamentul necesar pentru aplicarea acestuia, informează Parlamentul European.

INEDIT Un fenomen cu tentă apocaliptică i-a speriat pe columbieni după cutremurul devastator de 7,4 grade. Care este explicația științifică

23:44

Ce spunea Ioana Ene Dogioiu, purtătoarea de cuvânt a lui Bolojan, când era în presă, despre întâlnirile dintre politicieni și membrii CCR. Dogioiu era “scandalizată”, azi e doar tăcută

23:22

Dacă un stat membru nu ia măsurile propuse de EBCG sau dacă presiunea migranților afectează funcționează zonei Schengen, Comisia Europeană poate veni în fața Consiliului European cu o propunere de acțiune, iar Consiliul decide dacă este nevoie de trimiterea de trupe la granița respectivă. Planul respectiv trebuie însă agreat și de statul respectiv.

În cazul în care un stat membru se opune unei decizii a Consiliului de a disloca aceste trupe la granița sa, celelalte state UE pot introduce temporar controalele la propriile frontiere.

Noua legislație europeană trebuie aprobată de Consiliul European și va intra în vigoare la toamnă.

În decembrie 2015, în plină criză a refugiaților, Comisia Europeană propunea înființarea unei forțe de poliție de frontieră comune a UE, care să aibă în jur de 1.500 de membri și care să poată fi mobilizată rapid la frontierele externe ale UE, în cazul unei crize, așa cum este cea a imigranților și refugiaților. Decizia mobilizării acestor trupe la frontiera externă a UE, deci implicit la frontierele aflate în această poziție – precum Grecia, Italia, dar și România, Bulgaria sau Polonia – ar urma să se facă printr-o decizie centralizată la nivel european.

Statele naționale ar putea să răstoarne o astfel de decizie de mobilizare a acestor trupe, printr-o majoritate care să se opună prin vot.

Propunerea Comisiei Europene trebuia să fie avizată de Parlamentul European, lucru care s-a întâmplat astăzi, și urmează să fie votată în Consiliul European, de către liderii fiecărui stat membru al UE.

Proiectul a avut susținerea Franței și Germaniei, cele mai puternice voci la nivel de decizie europeană, dar și a Italiei, afectată de valurile de migranți, însă trezește suspiciuni în cazul Poloniei sau Greciei – țară care a refuzat mult timp să solicite ajutor european pentru a gestiona fluxul de imigranți cu care se confrunta.

Până în prezent, România, țară cu frontieră externă a UE, nu a exprimat un punct de vedere contrar. „România susține implementarea tuturor măsurilor necesare pentru securizarea frontierelor externe ale Uniunii Europene și pentru garantarea securității interne, menținându-se, totodată, principiul libertății de circulație în interiorul Uniunii”, arăta un comunicat de presă al Guvernului.

Astfel, prin acest proiect, în cazul unei crize la o frontieră externă a UE, așa cum se întâmplă cu fluxul masiv de refugiați și imigranți dinspre Orientul Mijlociu, la granița Greciei, UE ar putea interveni rapid pentru a ține sub control situația, chiar dacă țara respectivă unde se află frontiera externă a UE s-ar opune sau nu ar considera necesară asistența.