Politico: O schimbare politică dramatică ar putea SUBMINA rolul României ca unul dintre principalii actori de securitate regională ai NATO

Prestigioasa publicație Politico a dedicat un articol analizei situației României în cadrul NATO și eventualelor efecte pe care le-ar avea alegerea unui candidat la președinție care ar fi pro-rus și sceptic față de NATO, Călin Georgescu.

România, membru NATO de două decenii, se numără printre membrii care alocă cele mai mari procente din buget pentru cheltuielile de apărare și își propune să deschidă una dintre cele mai mari baze aeriene din NATO. De asemenea, a trimis trupe atât în Irak, cât și în Afganistan.

După invazia Ucrainei de către Rusia în urmă cu aproape trei ani, România a trimis arme, inclusiv un sistem de apărare aeriană Patriot, și a ajutat la canalizarea ajutorului internațional către Kiev.

ACTUALITATE Crin Antonescu: „Îl acuzăm pe Trump că nu a respectat dreptul internațional, dar atunci când a venit Khomeini la putere, a luat cu asalt ambasada SUA”

06:30

EVENIMENT LIVE Misiunea spațială Artemis II: Echipajul care va face înconjurul Lunii este alcătuit dintr-o femeie, un canadian, un afro-american și un american alb

06:26

În plus, România găzduiește un sistem de apărare antirachetă american Aegis Ashore la Deveselu, în sudul României, unde se află atât forte române cât și americane.

„Rolul României a evoluat foarte mult în ultimii 20 de ani de când a aderat la NATO, iar țara a făcut pași spre a fi un furnizor de securitate și nu doar un consumator de securitate”, a declarat Anca Agachi, analist politic la institutul RAND.

Riscul alegerii unui candidat pro-rus și sceptic față de NATO

Riscul ca un candidat pro-rus și sceptic față de NATO, Călin Georgescu, să fie ales președintele României complică calculele alianței, a scris Politico.

Călin Georgescu a condamnat rachetele Deveselu ca fiind o „rușine” națională, a făcut campanie pentru încetarea ajutorului românesc pentru Ucraina și a cerut „înțelepciunea rusească” în modelarea politicii externe. În același timp, Georgescu insistă că nu vrea ca România să se retragă din NATO:

„Nu vreau să ieșim din NATO, nu vreau să ieșim din Uniunea Europeană. Ceea ce vreau, totuși, este să luăm o poziție, să nu stăm în genunchi, să nu acceptăm orice. După cum am spus, ar trebui să facem totul în interesul nostru național”.

Chiar dacă Georgescu ar fi înclinat spre o retragere a României din NATO, acesta ar fi un obiectiv greu de atins, deoarece extrema dreaptă nu are majoritate în Parlamentul țării.

De asemenea, o astfel de inițiativă ar putea provoca nemulțumire, în contextul în care 88% dintre români susțin apartenența la alianță, potrivit unui sondaj recent.

În sistemul politic de tip francez al României, președintele este șeful statului, comandantul suprem al forțelor armate și responsabil de politica externă.

Prezența unui sceptic față de NATO la Palatul Cotroceni, prin urmare, ar putea crea mari probleme alianței; Georgescu ar putea copia modelul premierului ungar Viktor Orban, de exemplu, și să acționeze ca un vector pro-Kremlin în interiorul NATO.

Planuri de majorare a fondurilor alocate apărării la 2.5% în 2025 și 3% în 2026

În prezent, România cheltuiește 2,25% din PIB pentru apărare, peste ținta de 2% a alianței, și își propune să crească cheltuielile militare la 2,5% anul viitor și 3% în 2026, cu scopul de a-și moderniza arsenalul și de a înlocui echipamentele depășite din epoca sovietică.

România este în proces de achiziționare a 32 de avioane de luptă Lockheed Martin F-35 Lightning din Statele Unite. De asemenea, are apărare aeriană Patriot și sistem de rachete de artilerie de înaltă mobilitate M142 (HIMARS). Anul trecut, România a achiziționat două deminoare din Marea Britanie pentru a ajuta la securizarea Mării Negre.

România cumpără arme și din țări non-NATO. Este în proces de achiziționare a 54 de obuziere autopropulsate K9 Thunder de la Hanwha Aerospace din Coreea de Sud pentru 910 milioane de dolari.

Pe lângă sistemul antirachetă de la Deveselu, România își propune să cheltuiască 2,7 miliarde de dolari pentru a transforma baza aeriană Mihail Kogălniceanu într-una dintre cele mai mari baze ale NATO.

Odată ce modernizările vor fi finalizate în 2030, Kogălniceanu va găzdui peste 10.000 de soldați și civili, dintre care unii vor fi mutați de la baza americană Ramstein din Germania.

În martie 2022 liderii NATO au convenit să înființeze patru grupuri de luptă multinaționale suplimentare de-a lungul marginii estice a alianței, inclusiv unul condus de Franța în România.

Unitatea, staționată la Cincu, cu trupe din Belgia, Luxemburg, Macedonia de Nord, Polonia, Portugalia și SUA, va fi extinsă până la nivel de brigadă de 4.000 de oameni până anul viitor.

În primăvara anului viitor, România va găzdui un exercițiu militar la scară largă numit Dacian Spring 2025, care va testa capacitatea Franței de a transfera o brigadă pregătită de război de la un capăt al Europei la celălalt în 10 zile.

Foto: Profimedia

CITIȚI ȘI:

Consilierul lui Donald Trump pentru Orientul Mijlociu: „Prima prioritate pentru Administrația Trump va fi ELIBERAREA ostaticilor din Gaza imediat”