Polonia: Un al doilea tur de scrutin prezidențial urmează pe 1 iunie. Analist: „Campania va fi foarte POLARIZANTĂ și brutală”

După primul tur al alegerilor prezidențiale din Polonia, din cei 13 candidați, Rafal Trzaskowski (candidatul moderat al prim-ministrului Donald Tusk și primar liberal al Varșoviei), a ieșit pe locul întâi, urmat la mică distanță de Karol Nawrocki, un conservator susținut de partidul Lege și Justiție.

Diferența dintre primii doi a fost extrem de strânsă. Trzaskowski a obținut 31,36% din voturi, iar Nawrocki – care a fost susținut de președintele american Donald Trump – a obținut un procent mai mare decât se aștepta, de 29,54%, potrivit rezultatelor finale publicate luni dimineață, conform Associated Press.

Polonezii se îndreaptă acum spre un al doilea tur de scrutin, care va avea loc pe 1 iunie.

„Campania din următoarele două săptămâni va fi foarte polarizantă și brutală – o confruntare a două viziuni ale Poloniei: pro-UE, liberală și progresistă versus naționalistă, Trumpistă și conservatoare”, a declarat Piotr Buras, șeful biroului din Varșovia al Consiliului European pentru Relații Externe.

ARMATĂ Ministrul Apărării, Radu Miruţă, dă asigurări că salariile militarilor nu vor scădea: „Am cerut pentru anul viitor o creştere a bugetului MApN”

00:09

FLASH NEWS Medvedev îl amenință pe Zelenski după ce Kievul ar fi încercat să-l ucidă pe Putin: „Va trebui să se ascundă pentru tot restul vieții lui”

23:53

Candidații de dreapta și de extremă-dreapta au obținut 54% din voturi

Rezultatul alegerilor depinde în mare măsură de alegătorii care au ales alți candidați în primul tur, iar modul în care aceștia vor vota poate fi dificil de prezis. Experții spun că nu există un transfer automat de voturi de la anumiți candidați la alții.

Mai mult de 20% dintre alegători au optat pentru candidați de extremă-dreapta, a căror viziune conservatoare și naționalistă se aliniază mult mai mult cu cea a lui Nawrocki. Slawomir Mentzen, din partidul de extremă-dreapta Confederația, a obținut 14,8%, în timp ce Grzegorz Braun, și mai la dreapta, a obținut peste 6%.

Candidații partidelor din coaliția guvernamentală a lui Tusk, care include partide de stânga, centriste și de centru-dreapta, au obținut împreună aproximativ 40%.

„Candidații de dreapta și de extremă-dreapta au adunat 54% din voturi – acesta este cel mai surprinzător rezultat al primului tur al alegerilor prezidențiale”, a declarat Buras. „Acest lucru îl aduce pe Nawrocki într-o poziție favorabilă înaintea turului doi din 1 iunie. El va avea la dispoziție un bazin mai mare de voturi”.

Trzaskowski, care a candidat și a pierdut la limită în fața lui Duda în 2020, a fost considerat mult timp favoritul la alegerile din acest an. După votul de duminică, el nu mai poate fi sigur de asta.

Nawrocki s-a declarat „plin de energie și entuziasm pe drumul spre victorie”, adăugând că „probabil toată Polonia a văzut că Rafal Trzaskowski este un candidat care nu poate face față”.

Între timp, Trzaskowski a promis să lupte până la sfârșit.

„Voi încerca să conving tinerii și pe toți cei care au votat diferit că merită să votăm pentru o Polonie normală, nu pentru o Polonie radicală”, a declarat Trzaskowski.

Cursa nu este doar pentru președinție, o funcție cu puterea de a influența politica externă și de a împiedica adoptarea de legi prin veto. Ea va pecetlui, de asemenea, soarta eforturilor lui Donald Tusk de a repara relația Poloniei cu aliații europeni, după ani de guvernare a conservatorilor de la Lege și Justiție, care au fost adesea în conflict cu Bruxelles-ul.

Tusk a încercat să inverseze modificările aduse ramurii judiciare, considerate nedemocratice de UE, însă eforturile sale au fost împiedicate de președintele conservator Andrzej Duda.

Mulți alegători de centru și progresiști sunt dezamăgiți de faptul că Tusk nu și-a îndeplinit alte promisiuni, cum ar fi liberalizarea legii restrictive privind avortul. De asemenea, a fost criticat pentru modul autoritar în care a preluat controlul asupra mass-media publice de la Lege și Justiție și pentru politizarea continuă a mass-media publice finanțate de contribuabili.

Foto: Profimedia

CITIȚI ȘI: