O filmare devenită virală în ultimele zile, în care șapte câini din Chinei ar fi scăpat din mâinile hoților și s-ar fi întors singuri acasă după un drum periculos, a impresionat milioane de oameni. Doar că realitatea este cu totul alta.
Clipul, surprins pe 16 martie în provincia Jilin, arată într-adevăr un grup de câini mergând pe marginea unei autostrăzi. Imaginile sunt reale, însă povestea care a circulat online, despre o evadare spectaculoasă și o întoarcere acasă, a fost demontată ulterior de presa de stat chineză.
Potrivit informațiilor verificate, câinii nu au fost furați și nu au scăpat dintr-un transport destinat comerțului cu carne. Animalele aparțin unor localnici din zonă și se aflau la doar câțiva kilometri de casele lor.
J Thomson, profesor asociat în media digitală la RMIT University a explicat că:
„Este un exemplu clasic de cum o imagine reală poate fi însoțită de povești inventate care prind rapid la publicul online. Nu există nicio evadare eroică sau întoarcere spectaculoasă acasă. Toate aceste interpretări sunt doar ficțiune”.
Mai mult, comportamentul care a fost interpretat online drept „organizare de grup” sau „protecție pentru un câine rănit” are o explicație mult mai simplă. Unul dintre câini, un ciobănesc german, era în perioada de călduri, ceea ce a atras celelalte animale în jurul său.
Povestea a strâns peste 230 de milioane de vizualizări și a fost distribuită masiv pe rețelele sociale, preluată chiar de unele publicații din afară.
Aparent, această întâmplare a fost amplificată de imaginația utilizatorilor. Detalii precum „corgi-ul lider” sau „călătoria de zeci de kilometri” nu au fost confirmate.
Cazul arată cât de ușor poate fi construit un narativ emoțional în jurul unor imagini reale, mai ales într-un context în care conținutul viral este rapid preluat și reinterpretat.
Specialiștii în media digitală atrag atenția că astfel de situații sunt tot mai frecvente: clipuri autentice sunt însoțite de povești inventate, menite să atragă atenție și distribuiri.
Chiar dacă pare o poveste inofensivă, răspândirea unor informații false poate avea efecte mai serioase, inclusiv perpetuarea unor stereotipuri sau scăderea încrederii în informațiile reale.