Premierul Islandei: Un referendum pentru ADERAREA la UE, dar nu motivată de frica de Donald Trump

Islandezii ar trebui să voteze pentru reluarea negocierilor de aderare la UE nu pentru că sunt speriați de afirmațiile lui Donald Trump privind zona arctică, ci din motive pozitive, economice, potrivit prim-ministrului Islandei Kristrun Frostadottir.

Islanda se pregătește pentru un referendum unde cei 390.000 de locuitori vor fi chemați să se pronunțe cu privire la reluarea procedurilor de aderare la Uniunea Europeană, abandonate în urmă cu mai bine de un deceniu. Referendumul ar trebui să aibă loc înainte de 2027, conform Financial Times.

Unii diplomați și comentatori au sugerat că amenințările lui Donald Trump împotriva Danemarcei, ca parte a eforturilor sale de a prelua controlul asupra Groenlandei, ar putea convinge Islanda și Norvegia să ia în considerare aderarea la UE.

ACTUALITATE O ofertă de nerefuzat. Salarii de mii de euro pentru o calificare la îndemâna oricărui român

13:49

ALEGERI BUCUREȘTI 2025 Dupa ce s-a implicat activ în alegerile prezidențiale, Andreea Raicu cheamă acum lumea la vot pentru Primăria Generală: „Prezența la vot este mică!”

13:40

„Cred că Trump este o veste bună pentru toți cei care doresc să aducă Norvegia și Islanda în UE, la fel cum Putin a ajutat în a aduce Finlanda și Suedia în NATO”, a declarat recent un politician european de rang înalt.

Întrebată dacă comentariile lui Trump cu privire la Groenlanda ar putea afecta dezbaterea din islanda privind UE, Frostadottir a răspuns:

„Este important, în ceea ce privește discuțiile dacă să începem negocieri cu UE sau nu, și dacă le începem, ca oamenii să nu facă acest lucru pentru că sunt speriați sau pentru că ei cred că trebuie sau sunt forțați să o facă”.

Prim-ministrul social-democrat a adăugat că islandezii ar trebui să voteze “da” „pentru că susțin acest lucru ca un pas înainte în termeni de economie, în termeni de cultură”.

Negocierile de aderare la UE, întrerupte în 2013

Discuțiile privind aderarea la UE au fost mult timp controversate în Islanda, membră a NATO. Imediat după criza financiară globală din 2008-2009, care a afectat Islanda poate mai mult decât orice altă țară, Guvernul condus de social-democrați a depus o cerere de aderare la UE și a demarat negocierile de aderare, fără a organiza mai întâi un referendum.

Discuțiile au fost întrerupte brusc de două partide de centru-dreapta în 2013, din cauza preocupărilor legate de suveranitate și a dezacordurilor cu Bruxelles-ul în ceea ce privește pescuitul.

Un referendum privind reluarea procesului a fost adus în discuție încă de atunci și a fost inclus oficial în programul noului Guvern islandez la sfârșitul anului trecut.

Din coaliția tripartită de la guvernare, social-democrații lui Frostadottir și Partidul Liberal Reformator susțin reluarea negocierilor cu UE cu privire la o posibilă aderare, în timp ce populistul Partid al Poporului se opune.

Frostadottir a declarat că dorește ca Guvernul să facă progrese în chestiuni „interne” precum locuințele, bunăstarea și economia, înainte de a trece la o dezbatere privind UE.

Un sondaj de opinie realizat luna trecută a arătat că 45% dintre islandezi sunt în favoarea aderării la UE și 35% împotriva acesteia.

Foto: Profimedia

CITIȚI ȘI:

Guvernul Groenlandei planifică un referendum pentru INDEPENDENȚA teritoriului după desfășurarea alegerilor legislative

SONDAJ: Tot mai mulți norvegieni vor ca țara lor să adere la Uniunea Europeană

Liderii statelor scandinave sunt solidari cu Danemarca în fața politicii expansioniste promovate de Donald Trump, care dorește ANEXAREA Groenlandei