Prezidențiale în Muntenegru cu doi câștigători declarați. Actualul președinte și adversarul său revendică victoria

Șeful statului în exercițiu Filip Vujanovici și contracandidatul său Miodrag Lekici au revendicat victoria, duminică seara, în urma unui scrutin prezidențial în Muntenegru, riscând să provoace o criză în această fostă republică iugoslavă care negociază să adereze la UE, relatează AFP, potrivit Mediafax.

În timp ce Vujanovici se declara sigur de obținerea unui al treilea mandat consecutiv la conducerea Muntenegrului, unicul său adversar, Miodrag Lekici, a denunțat o „lovitură de stat”.

„Vă anunț victoria mea”, a declarat Vujanovici în fața simpatizanților săi. Citând numărarea efectuată de către partidul său asupra tuturor voturilor exprimate, el a dat asigurări că a obținut 51,3% din voturi, în timp ce Lekici a obținut 48,7%.

MARIUS TUCĂ SHOW Dan Dungaciu: „Guvernul Bolojan începe să conducă prin ordonanțe sau alte forme care n-au nicio legătură cu democrația”

23:30

CONTROVERSĂ Consilierul și fanul premierului Bolojan, influencerul Iancu Guda, propune o măsură radicală în lupta cu corupția: executarea averilor prin sechestru până la rude de gradul 3 până se lămurește traseul banilor

23:05

Imediat, fără să citeze date precise, Lekici a declarat în fața susținătorilor săi că, „după numărarea a 97% dintre buletinele de vot, cetățenii Muntenegrului (i-)au acordat victoria”.

„Îi cer lui Filip Vujanovici să fie serios și responsabil, pentru că, declarându-se învingător, el a comis o lovitură de stat”, a declarat Lakici. El a subliniat că dispune de informații potrivit cărora „rezultatele (scrutinului) au fost trucate”.

Creditat cu 55% din voturi în sondaje dinaintea alegerilor, Vujanovici a candidat de pe poziția de favorit.

O eventuală victorie a sa va confirma hegemonia la putere, timp de peste 20 de ani, a partidului său, care promite redresarea situației economice printr-o aderare rapidă la Uniunea Europeană (UE).

Vujanovici, un avocat, și Lekici, un diplomat, au fost singurii candidați pentru un mandat de cinci ani la președinție, ale cărei prerogative sunt mai degrabă protocolare.