Programul secret moștenit de Trump de la Obama. Punctul vulnerabil al SUA pe axa Phenian

În urmă cu trei ani, președintele Barack Obama a cerut Pentagonului să intensifice atacurile cibernetice și electronice împotriva programului de rachete balistice al Coreei de Nord, în speranța sabotării rampelor de lansare chiar în momentul deschiderii. Rezultatul a fost că numeroase rachete lansate de armata nord-coreeană au început să explodeze, să se abată de la traiectorii, să se dezintegreze după lansare sau să se prăbușească în mare. Susținătorii acestor eforturi argumentează că atacurile punctuale au conferit o nouă dimensiune sistemelor de apărare antirachetă americane, întârziind cu câțiva ani capacitatea regimului stalinist de la Phenian de a amenința orașele americane cu bombe nucleare lansate cu rachete intercontinentale.

Însă alți experți au devenit din ce în ce mai sceptici în legătură cu noua abordare a Washingtonului, argumentând că erorile de fabricație, opozanții infiltrați și incompetența pot fi factori care au condus la testele balistice eșuate. În ultimele opt luni, explică acești specialiști, Coreea de Nord a lansat cu succes trei rachete cu rază medie de acțiune. Iar Kim Jong-Un, liderul nord-coreean, susține acum că țara sa este „în etapele finale de pregătire” a unui test inaugural cu rachete intercontinentale – poate că este o minciună propagandistă, poate că nu, notează cotidianul The New York Times într-un articol intitulat „Donald Trump moștenește un război cibernetic secret contra programului balistic nord-coreean”.

FLASH NEWS Siegfried Mureșan îl acuză pe Președintele României de minciună. ”PNL niciodată nu a spus că îl susține pe Grindeanu”

20:20

CONTROVERSĂ Siegfried Mureșan l-a atacat pe fiul lui Trump în 2024 pentru că a îndrăznit să critice anularea alegerilor din România: „Donald Trump Jr. nu are nimic în comun cu statul de drept”

20:17

„O analiză a eforturilor Pentagonului, realizată pe baza unor interviuri cu oficiali din cadrul administrațiilor Barack Obama și Donald Trump, precum și pe datele publice existente, arată că Statele Unite încă nu au capacitățile de contracarare în mod eficient a programelor nuclear și balistic ale Coreei de Nord. Amenințările sunt mult mai persistente decât credeau mulți experți și constituie un pericol în legătură cu care Barack Obama, la sfârșitul mandatului, l-a avertizat pe președintele Donald Trump că aceasta probabil va fi cea mai urgentă provocare cu care se va confrunta”, scrie cotidianul The New York Times.

Donald Trump a atras atenția în mai multe rânduri că va răspunde în mod agresiv la amenințările Coreei de Nord. Noul președinte al SUA ar putea ordona intensificarea atacurilor cibernetice și electronice, dar eficiența nu este garantată. Ar putea iniția negocieri cu Phenianul pentru stoparea programelor nuclear și balistic, dar amenințarea riscă să persiste. Ar putea pregăti bombardamente punctuale asupra rampelor de lansare, o variantă luată în considerare și de Barack Obama, dar sunt șanse mici să fie distruse toate țintele. Ar putea efectua presiuni asupra Chinei pentru limitarea susținerii și relațiilor comerciale, dar Beijingul nu a luat niciodată măsuri care să conducă la prăbușirea regimului nord-coreean, notează ziarul The New York Times.

În cursul unor ședințe recente, consilierii prezidențiali americani pentru siguranță națională au analizat toate aceste opțiuni, precum și posibilitatea retrimiterii unor bombe nucleare în Coreea de Sud, ca avertisment. Discuțiile vor ajunge curând la nivelul consilierilor principali ai președintelui Donald Trump.

Decizia de intensificare a atacurilor cibernetice și electronice, la începutul anului 2014, a fost luată după ce Barack Obama a ajuns la concluzia că suma de 300 de miliarde de dolari, cheltuită începând de pe vremea președintelui Dwight Eisenhower pe sistemele antibalistice clasice, un program comparat frecvent cu „lovirea unui glonț cu alt glonț”, a eșuat în scopul principal, cel de protejare a teritoriului continental american. Sistemele antirachetă instalate în Alaska și California au avut rate de eșec de 56%, iar acest lucru în condiții aproape perfecte. Specialiștii au avertizat că sistemele antibalistice ar avea o eficiență mult mai redusă în situații de război.