Putin și Erdogan au negociat pentru Nagorno-Karabah. Care este situația războiului azero-armen

Conflictul armat din Nagorno-Karabah trebuie să înceteze urgent, a îndemnat Vladimir Putin la finalul unui dialog purtat cu omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan. Cei doi lideri au îndemnat la „eforturi solidare” pentru a pune capăt luptelor în regiunea disputată de Azerbaidjan și Armenia.

Putin și Erdogan s-au întreținut prin videoconferință, mulți analiști de politică externă sugerând că am asistat, de fapt, la o negociere privind împărțirea influenței în regiunea Nagorno-Karabah.

Ce i-a cerut Putin lui Erdogan

În cursul convorbirii, cei doi lideri au fost de acord cu „necesitatea urgentă a unor eforturi solidare pentru a pune capăt cât mai rapid vărsării de sânge şi a asigura o tranziţie spre o rezolvare paşnică” a acestui conflict. Potrivit paginii de internet a Kremlinului, a fost prima convorbire telefonică între Vladimir Putin şi Recep Tayyip Erdogan de la reluarea ostilităţilor în Nagorno-Karabah, la sfârşitul lui septembrie.

MESAJ Gândul urează tuturor cititorilor, colaboratorilor și partenerilor Paște fericit! Hristos a înviat!

00:00

LIVE Hristos a înviat!

23:26

„Cele două părţi au confirmat necesitatea de a respecta armistiţiul umanitar” încheiat la 10 octombrie la Moscova, chiar dacă lupte sângeroase au loc în continuare, arată preşedinţia rusă. De asemenea, a fost exprimată „speranţa că Turcia, în calitate de membru al Grupului de la Minsk al OSCE, va aduce o contribuţie constructivă pentru detensionarea situaţiei”.

Principalul mediator al acestui conflict a fost, în ultimii 30 de ani, Grupul de la Minsk, din care mai fac parte Franţa şi Statele Unite. Pe lângă Azerbaidjan şi Armenia, el mai include ca membri permanenţi Turcia, Germania, Italia, Suedia şi Belarus.

Turcia este de partea azerilor, Rusia sprijină Armenia

De partea cealaltă, Ankara susține că Recep Tayyip Erdogan i-a spus lui Vladimir Putin că „Turcia este în favoarea unei soluţii permanente în Nagorno-Karabah” şi a acuzat Armenia că „a făcut permanentă ocuparea” acestei regiuni separatiste.

Nagorno-Karabah, teritoriu azer locuit în cea mai mare parte de armeni, s-a desprins din Azerbaidjan după căderea URSS, ducând la un război, la începutul anilor ‘90, care s-a soldat cu 30.000 de morţi. Luptele au reizbucnit la 27 septembrie cu o violenţă nemaiîntâlnită după armistiţiul din 1994. Potrivit unor bilanţuri parţiale, până în prezent s-au înregistrat peste 600 de morţi.

Oferind un sprijin de neclintit Azerbaidjanului, Turcia pare un actor capabil să bulverseze echilibrul de forţe din această regiune ce mult timp a fost în sfera de influenţă a Moscovei.