Răspunsul Comisiei Europene la numărul record de imigranți din Mediterană: Statele membre, inclusiv România, vor împărți refugiații, în baza unui sistem de cote. Corespondență Gândul din Bruxelles

Cu un număr record de aproximativ 1.800 de imigranți morți în Marea Mediterană de la începutul anului și un milion de persoane așteptând pe coastele Libiei să pornească spre Malta sau Italia, Comisia Europeană a anunțat, miercuri, controversatul plan menit să reformeze sistemul de imigrație la nivel european, care s-a dovedit depășit de afluxul de imigranți din ultima perioadă.

Noua agendă europeană în materie de migrație – care nu este un act legislativ, ci doar punctul din care se pornește la negocieri cu statele membre, deci ne putem aștepta ca forma finală să fie mai slabă – are ca punct central conceptul de distribuire uniformă a responsabilității pentru imigranții care ajung pe țărmurile europene și care se califică pentru azil. Cu alte cuvinte, nu doar Grecia, Malta, Italia trebuie să gestioneze acest aflux și nu doar Germania, Italia și Franța trebuie să acorde azil acestor oameni, ci toate statele membre trebuie să contribuie, pentru că este vorba despre o problemă a Uniunii Europene în general. Există două tipuri de cote: împărțirea unui număr de 20.000 de refugiați din centre din nordul Africii și Orientul Mijlociu care așteaptă azil în Europa și împărțirea proporțională a numărului de imigranți care ajung în Europa și solicită azil (cei care vin cu bărcile pe Mediterană, de exemplu). În total, România ar urma să ia, în baza acestui plan, 657 (3,29%, procentul ar putea crește dacă nu sunt luate UK și Irlanda în calcul) din cei 20.000 de refugiați din centrele din afara UE și 3,75% din totalul imigranților care ajung în UE și se califică pentru azil.

Propunerea legislativă pe baza acestei agende va fi făcută publică în două săptămâni.

Tabelul de mai jos se referă la imigranții care sunt în centrele de refugiați din afara Europei. Cotele de mai jos nu sunt obligatorii pentru statele membre:

Imaginea de mai jos se referă la cei care ajung în Europa și solicită azil. Cotele de mai jos ar urma să fie obligatorii, iar Comisia spune că va înainta o cifră, dincolo de procente, până la sfârșitul lunii:

„Pierderile tragice de vieți din Mediterană ne-au șocat pe toți în Europa. Cetățenii noștri se așteaptă ca statele membre și instituțiile europene să acționeze în așa fel încât să nu mai permită ca această tragedie să continue”, a declarat vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans.

La rândul său, Înaltul Reprezentant al UE pentru politica externă, vicepreședinta Federica Mogherini, a vorbit despre faptul că „toate statele membre poartă răspunderea pentru migrație și toate statele membre sunt chemate acum să contribuie la rezolvarea acestei probleme istorice”.

Plan pentru toate statele. Cu trei excepții

Cu toate că principala idee a acestui plan este ca toate statele membre să își asume răspunderea pentru ajutarea refugiaților din nordul Africii și a celor din Orientul MIjlociu, precum și a imigranților salvați din Mediterană, nu toate statele vor lua parte. Regatul Unit și Irlanda și-au negociat în Tratatul de la Amsterdam să poată decide dacă iau parte la asemenea acțiuni, în vreme ce Danemarca a obținut în același tratat așa-numita posibilitate de „opt-out”, prin care a decis a priori să nu fie vizată de legislație în domeniul azilului.

„N-am nicio problemă dacă anumite state membre și-au făcut aranjamente pentru a nu lua parte (la asemenea acțiuni, n.red.”, a replicat Frans Timmermans în conferința de presă de la Bruxelles, întrebat fiind ce le-ar transmite guvernelor din UK, Irlanda și Danemarca, în condițiile în care Comisia insistă pe principiul că problema imigrației este a întregii Uniuni, nu doar a statelor de la granița de sud. Dincolo de acest răspuns diplomatic, Timmermans nu a ratat ocazia, pe parcursul conferinței de presă, de a lansa săgeți către Londra, al cărei ministru pentru Imigrație, Theresa May, s-a exprimat, miercuri, în termeni foarte critici față de acest plan, despre care spune că nu va face decât să agraveze situația din Mediterană și să atragă și mai mulți imigranți în Europa. „Ce mai mare cadou pe care li-l putem face populiștilor și extremiștilor care se pronunță împotriva imigrației este să permitem ca un sistem defectuos să rămână așa”, a spus Timmermans. Unul dintre cele mai mari eșecuri la acest capitol este că Uniunea Europeană s-a dovedit a fi incapabilă să îi trimită înapoi pe cei care nu s-au calificat criteriilor pentru acordarea de azil.

Și alte state care nu au prevederi negociate în tratatele europene, precum Ungaria și Polonia, și-au exprimat deja opoziția față de sistemul de cote. Cât despre România, nu există în acest moment o poziție oficială de țară (există o consultare în curs între mai multe ministere și instituții), însă, dacă interviul pe care premierul Victor Ponta l-a acordat Al Jazeera în contextul turneului său în Golf poate fi privit drept un indicator al poziției noastre, putem să ne așteptăm să primim și noi câteva sute de azilanți în următoarea perioadă.

Comisia vrea activarea unui sistem de urgență. Efectul: nu mai e nevoie de Parlament și nici de unanimitate în Consiliu

Negocierile pe agenda europeană în materie de migrație vor începe oficial luni, când miniștrii de Externe și ai Apărării din UE vor veni la Bruxelles pentru discuții pe acest subiect. Conform calendarului Comisiei, aceste negocieri se vor încheia cu Consiliul European din 26 iunie. Un detaliu foarte important este că executivul european vrea să activeze o procedură de urgență, grație articolului 78.3 din Tratatul de Funcționare al Uniunii Europene care îi permite să impună sistemul de cote printr-o legiferare rapidă, ocolind Parlamentul European și având doar o majoritate calificată în Consiliu (deci fără unanimitat), justificând că afluxul de imigranți din sudul Europei este situație de urgență.

„Vor fi critici, dar este inacceptabil să tăcem în continuare când vine vorba despre ce se întâmplă cu acești oameni odată ce sunt salvați din Mediterană”, a mai spus vicepreședintele CE, Frans Timmermans.

„Știrea de azi este că Uniunea Europeană este dispusă să își asume responsabiliatea la nivel european”, a spus Mogherini, vorbind despre situația excepțională în care ne aflăm. Rugată să clarifice dacă va exista și o operațiune militară în Libia ca parte a componentei de contracarare a traficului de persoane, Înaltul Reprezentant al UE a punctat că este exclusă o astfel de operațiune și că singura misiune va fi una navală. De asemenea, Mogherini a vorbit și despre nevoia de a merge și către cauzele problemei, respectiv situația de instabilitate și conflict din țările din care vin acești imigranți ilegali, în special Libia.

„În spiritul unei mai bune solidarități, suntem hotărâți să implementăm o abordare exhaustivă care va îmbunătăți semnificativ gestionarea migrației în Europa”, a spus și comisarul pentru Migrație și Afaceri Interne, Dimitris Avramopoulos.

Iată principalele idei ale planului anunțat miercuri de Comisia Europeană (măsurile imediate din plan):

– transferarea unui număr de 20.000 de refugiați (persoane care se află în tabere de refugiați din afara UE și așteaptă să fie primiți în UE) în toate statele membre UE, în funcție de niște cote care nu sunt obligatorii

– redistribuirea imigranților care ajung în UE și cer azil, în funcție de niște cote care sunt obligatorii

– cotele fiecărei țări se stabilesc în funcție de mai multe criterii: populația țării membre, PIB, rata șomajului, numărul de aplicanți de azil, numărul azilanților care se află deja acolo

– un buget de 50 de milioane de euro pentru relocarea imigranților

– triplarea capacităților și a activelor pentru operațiunile Frontex din Marea Mediterană – Triton și Poseidon – din 2015 și 2016

– activarea sistemului de urgență prevăzut la articolul 78, alineatul 3 din Tratatul de Funcționare al Uniunii Europene, pentru a face posibilă redistribuirea solicitanților de azil în toată Uniunea

– mobilizarea unei sume suplimentare de 60 de milioane de euro din fonduri de urgență pentru statele cele mai afectate de această criză

– operațiuni în Mediterană pentru capturarea ambarcațiunilor

Context:

Peste 620.000 de persoane au cerut, în 2014, azil în Uniunea Europeană, un număr record, care este așteptat să fie și mai mare în 2015. Mai bine de 200.000 de cereri au fost făcute în Germania, statul care ia cei mai mulți refugiați. Peste 60.000 de cereri au fost făcute și în Franța și tot atâtea în Italia. În România au ajuns circa 1.500 de astfel de cereri, conform Eurostat. Pentru a înțelege diferența la nivel european dintre statele membre, trebuie spus că patru țări din UE, respectiv Germania, Italia, Suedia și Franța, au primit 72% din cererile de azil din 2014.

gândul a acoperit pe larg acest subiect într-un interviu recent acordat în exclusivitate de Prabha Sankaranarayan, președinta Organizașiei Internaționale Mediators Beyond Borders, cu o bogată experiență în Africa. Puteți citi interviul AICI sau îl puteți urmări în videoul de mai jos:

Corespondență Gândul din Bruxelles

Pentru comentarii, mă găsiți pe Facebook – Alina Matiș și pe Twitter – @alinamatis