Reuniune de urgență a ONU pe tema situației din Belarus. Svetlana Tihanovskaia cere fermitate din partea comunității internaționale

Opozanta bielorusă Svetlana Tihanovskaia a făcut apel vineri la comunitatea internațională să aibă o reacție fermă față de încălcările drepturilor omului din timpul protestelor din Belarus, în cadrul unui mesaj transmis Organizației Națiunilor Unite (ONU).

Tihanovskaia, care a candidat în cadrul alegerilor prezidențiale din 9 august din această țară, câștigate de Aleksandr Lukașenko, s-a refugiat în Lituania după ce a contestat victoria acestuia, informează Agerpres.

Apelul opozantei a fost transmis vineri prin intermediul unui mesaj video difuzat la Consiliul Drepturilor Omului al ONU, cu ocazia unei dezbateri organizate la solicitarea Uniunii Europene.

FLASH NEWS Nave ale marinei SUA au traversat prin Strâmtoarea Ormuz pentru prima dată de la începutul conflictului din Iran

21:44

FLASH NEWS USR-ul duce la extrem lupta împotriva mesajelor ce promovează nașterea naturală. O deputată cere schimbarea legii

21:20

Dezbaterea ONU vine la doar o zi după ce președintele Belarusului a anunțat un posibil „război” cu țările vecine, pe care le acuză că ar susține mișcarea de contestare ce îl vizează.

„Situaţia din Belarus cere o atenţie internaţională imediată. Manifestanţi paşnici sunt arestaţi ilegal, bătuţi şi violaţi. Unii dintre ei au fost găsiţi morţi. Amploarea şi brutalitatea forţei folosită de regim încalcă în mod clar toate normele internaţionale şi Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, adoptată de Naţiunile Unite şi Belarus. Comunitatea internaţională are dreptul să reacţioneze cu cea mai mare fermitate atunci când această obligaţie nu este respectată”, a declarat Tihanovskaia.

La începutul săptămânii, Uniunea Europeană a cerut „o anchetă aprofundată” pe marginea acuzațiilor de abuzuri împotriva protestatarilor, iar Human Rights Watch a îndemnat ONU să declanșeze imediat o anchetă.

Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului, Michelle Bachelet, a cerut la rândul său demararea unei anchete față de aceste acuzații, după ce ar fi primit „informații îngrijorătoare asupra reprimării violente și continue a manifestațiilor pașnice”.

La finalul dezbaterilor de vineri, cei 47 de membri ai Consiliului vor trebui să se pronunţe asupra unui proiect de rezoluţie propus de UE prin care i se cere Minskului „să permită anchete independente, transparente şi imparţiale asupra tuturor acuzaţiilor de încălcare a drepturilor omului” şi să garanteze că autorii acestora vor fi judecaţi.

De asemenea, textul le cere autorităţilor bieloruse să înceapă un dialog cu opoziţia, să pună capăt folosirii excesive a forţei împotriva manifestanţilor şi să elibereze toţi deţinuţii politici, jurnaliştii, apărătorii drepturilor omului, studenţii şi alte persoane arestate în contextul alegerilor prezidenţiale.

Agerpres notează că dezbaterile în acest sens ar urma să fie destul de lungi, deoarece Rusia a depus o serie de amendamente propunerii privind proiectul de rezoluție.

Care este situația din Belarus?

În Belarus au izbucnit proteste masive după scrutinul prezidenţial desfăşurat pe 9 august. Opoziţia contestă realegerea în funcţie a preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, acuzând că scrutinul a fost fraudat.

Sute de mii de oameni au ieșit în stradă săptămânal pentru a protesta față de rezultatul alegerilor, iar Poliția a folosit forța împotriva protestatarilor, atitudine condamnată de statele occidentale.

Lukașenko se confruntă cu cele mai mari probleme din cei 26 de ani de mandat, în contextul în care au fost organizate proteste la nivel național după alegerile din 9 august. Scrutinul ar fi fost câștigat de Lukașenko cu 80%, însă protestatarii susțin că alegerile ar fi fost fraudate, așa că îi solicită demisia președintelui.

Forțele de ordine au fost acuzate că ar fi folosit forța în mod nejustificat împotriva protestatarilor. Mii de persoane au fost arestate, iar multe dintre persoanele care au fost eliberate au acuzat că ar fi fost torturate.

Joi, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care nu îl mai recunoaște pe Aleksandr Lukașenko în funcția de președinte al Belarusului.