România își lasă 200 de militari în Afganistan după marea retragere a coaliției. Oficiali NATO pentru Gândul: Încă nu există un plan post-2014

România va păstra, după 2014, 200 de militari în Afganistan, care vor ajuta la instruirea trupelor afgane după perioada de retragere decisă anul trecut la summitul de la Chicago, au anunțat vineri, la Sibiu, premierul Victor Ponta și ministrul Apărării, Mircea Dușa. Planurile dispar, însă, dincolo de finele lui 2014, când ar trebui să înceapă noua misiune NATO în Afganistan, non-combatantă, care se va numi „Resolute Support”. Oficiali de vârf din cadrul Alianței Nord-Atlantice au declarat pentru gândul că nu există încă un plan al membrilor misiunii ISAF în Afganistan pentru perioada post-retragere. Aceasta mai ales pentru că americanii încă își negociază prezența militară cu guvernul lui Hamid Karzai.

„Anul viitor, în semestrul întâi, efectivele vor fi mult mai mici și spre sfârșitul anului vom ajunge la circa 200 de militari, dar militari care vizează numai instrucția și pregătirea pentru trupele afgane care urmează să preia controlul asupra teritoriului național”, a explicat ministrul Mircea Dușa, într-o conferință de presă comună cu premierul Victor Ponta, cei doi participând împreună la ceremonia de avansare la gradul de sublocotenent și absolvire a Promoției „Aurel Vlaicu – 100”, din cadrul Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” de la Sibiu.

REACȚIE Ponta: Din 2014 tot sper și îmi doresc să îl văd pe Președintele României în China, la Beijing , în vizită oficială

11:11

FLASH NEWS Contrabandă pentru Kremlin: Cum a achiziționat armata rusă tehnologie europeană de vârf printr-o firmă-paravan din Germania

11:08

Premierul a insistat pe decizia politică în baza căreia se efectuează retragerea Aliaților din Afganistan: „Pe măsură ce se retrag și ei, ne retragem și noi”, a declarat primul-ministru, cu referire la acești aliați NATO, dar și la partenerii Alianței, care participă și ei la misiunea din Afganistan.

„Există și un calendar. Asta vorbesc ca și decizie politică. În 2014 este prevăzută pentru militarii aliați, nu doar pentru cei români, o retragere treptată și păstrarea în Afganistan doar a celor de instrucție”, a declarat Victor Ponta, citat de Agerpres.

La sfârșitul lunii iunie, România mai avea 1.500 de militari în Afganistan.

Efectivele cu care participă acum țările membre sau partenere NATO la misiunea din Afganistan // Sursa: NATO

NATO: Mai e timp pentru planul post-retragere. Americanii negociază cu Karzai

Solicitată de gândul, o sursă din cadrul NATO apropiată procesului decizional pe subiectul misiunii din Afganistan a dat asigurări, sub protecția anonimatului, că nu există încă un plan al Alianței pentru ceea ce va urma după încheierea părții combatante a coaliției din Afganistan. Explicația: mai există timp.

Americanii, spre exemplu, sunt mult mai puțin deciși în privința planurilor din etapa de asistență a intervenției din Afganistan (diferența dintre „combat” și „support” o găsiți AICI), negocierile cu guvernul Karzai fiind, dacă nmu blocate, cel puțin anevoioase. Spre exemplu, anumiți oficiali militari americani ar dori o forță de 10-12.000 de militari care să rămână în Afganistan după marea retragere programată să se încheie la finele lui 2014, scrie Washington Post. De cealaltă parte, adepții unei prezențe americane cât mai reduse vor un contingent maxim de 5.000 de persoane. În presa de peste Ocean este vehiculată chiar și „varianta 0” („0 option”), adică o retragere completă după faza combatantă – un scenariu puțin probabil, pe care nici NATO nu îl comentează.

Noua direcție NATO – intervenția rapidă, intervenția masivă

La nivel de orientare a întregii Alianțe, o altă sursă NATO ne-a declarat că, odată cu începerea Resolute Support, NATO își va începe trecerea de la participarea în misiuni majore precum cea din Afganistan la faza de pregătire. În terminologia din limba engleză, este ceea ce NATO numește trecerea de la „operational NATO” la „ready NATO”. În acest sens, vom vedea în anii următori o creștere în importanță a unei structuri aparte a NATO: NRF – NATO Response Force.

NRF s-a dezvoltat în paralel cu misiunea din Afganistan. Scopul ei este intervenția rapidă – pe uscat, pe mare sau în aer – nu doar în misiuni militare, ci și în cele civile (IRF a avut misiuni de asistență în SUA, după uraganul Katrina din 2005). Nucleul său îl constituie o forță comună de 13.000 de militari care formează „Immediate Response Force”. Următorii care ar interveni ar fi 15.000 de persoane care constituie Response Forces Pool.

De la brigada de până la 3.000 de militari gata să plece într-un nou teatru de operații în 5 zile (un termen extrem de scurt), la componentele maritime, aeriene, forțele speciale, dar și echipele specializate în atacuri chimice, biologice, radiologice și nucleare, este ușor de văzut miza creșterii acestei structuri la care ia parte și România.

În cazul unei decizii a Consiliului Nord-Atlantic, organismul politic din fruntea NATO, de – spre exemplu – intervenție în Siria sau Egipt, NRF ar fi cel mai probabil structura care va fi activată.

DĂ LIKE PAGINII GÂNDUL EXCLUSIV PENTRU JURNALISM DE CALITATE: REPORTAJE, ANCHETE, ANALIZE ȘI COMENTARII, NUMAI PE GÂNDUL EXCLUSIV