Românii primesc nota 4 la cultură politică. Ce notă ia Guvernul

The Economist Intelligence Unit a dat publicității un raport privind evoluția democrației pe glob, în 2012, în care arată că anul trecut „nu au fost înregistrate progrese semnificativ în ceea ce privește nivelul acesteia de răspândire”, relatează Huffington Post.

Pentru realizarea clasamentului, specialiștii au analizat situația din 165 de țări și două regiuni, luând în considerare cinci criterii: modul de desfășurare a proceselor electorale și pluralismul politic, libertățile civile, funcționarea guvernului, nivelul de implicare al cetățenilor în viața politică și cultura politică.

Astfel, pe primul loc a fost poziționată Norvegia, cu un punctaj de 9.93, urmată fiind de Suedia (9.73) și Islanda (9.65). Top 10 este completat de Danemarca (9,52), Noua Zeelandă (9,26), Australia (9.22), Elveția (9,09), Canada (9,08), Finlanda (9,06) și Olanda (8,99).

ULTIMA ORĂ Ursula von der Leyen, prima reacție după înfrângerea lui Orban: „Ungaria a ales Europa”

22:42

POLITICĂ Doliu la AUR. A murit Dan Artimon

22:38

România se clasează pe locul 59, cu doar 6, 54 puncte, fiind depășită de statele vecine Ungaria și Bulgaria, aflate pe locurile 49 (6,96 puncte), respectiv 54 (6,72 puncte).  În cazul țării noastre, cele mai puține puncte au fost acordate categoriilor: cultură politică (4,38), participarea populației la viața politică (4,44) și funcționarea guvernului (6,07).

În ceea ce privește secțiunile stabilite de Economist Intelligence Unit – „democrații depline”, „democrații viciate”, „regimuri hibride” și „regimuri autoritare” – România a fost plasată în cea de-a doua rubrică.

Pe de altă parte, din prima categorie fac parte doar 25 de țări din totalul celor analizate (15%).

Suprinzătoare este și poziția Statelor Unite ale Americii, care se află pe locul 21, adică mai jos decât Urguay, Mauritius (ambele pe locul 18) și Coreea de Sud (locul 20). Potrivit sursei citate, acest lucru se explică prin punctajele mici obținute în ceea ce privește participarea americanilor la viața politică (7,22) și funcționarea guvernului (7,50).

Pe de altă parte, cinci state din zona euro – Grecia, Italia, Portugalia, Spania și Irlanda – au cunoscut un ușor declin în ceea ce privește nivelul de democrație, acest aspect fiind pus pe seama măsurilor severe de austeritate impuse în contextul crizei financiare, precum și a implicării unul număr tot mai mare de tehnocrați în guverne.

Cel mai important progres a fost semnalat, însă, în Orientul Mijlociu și în Africa de Nord, unde, în perioada 2011-2012, Libia, Egipt și Maroc au reușit să facă tranziția de la regimul autoritar la cel hibrid.

Totuși, multe dintre țările din cele două mari regiuni continuă să fie conduse după modelul regimurilor politice opresive.