Se împlinesc doi ani de la atacurile din 7 octombrie, care au declanșat RĂZBOIUL din Gaza. 48 de ostatici sunt în mâinile Hamas, deși Israelul a distrus orașe și grupuri islamiste. Zeci de mii de civili au fost uciși în operațiuni. Ce urmează

Atacurile islamiste care au vizat Israelul în octombrie 2023 au generat un război de amploare și dezastru umanitar în primul rând în Fâșia Gaza, dar Guvernul Benjamin Netanyahu a profitat de situație pentru a extinde operațiunile în sensul destructurării grupurilor islamiste din Orientul Mijlociu, ceea ce a atras unificarea pozițiilor țărilor arabe și musulmane și chiar reacții ale statelor occidentale, care au început să recunoască Palestina.

Vezi galeria foto
13 poze

Atacurile coordonate de grupul islamist Hamas au vizat, pe 7 octombrie 2023, comunități din sudul Israelului și s-au soldat cu cel puțin 1.195 de morți și sute de răniți. Aproximativ 250 de civili și militari israelieni au fost luați ostatici de grupul islamist Hamas, dintre care 48 încă se află în Fâșia Gaza. Conform estimărilor serviciilor israeliene, aproximativ 20 de ostatici sunt în viată în acest moment.

Imediat după atacuri, armata israeliană a declanșat o operațiune masivă în Fâșia Gaza, care continuă și acum, concentrându-se în prezent asupra orașului Gaza. Bilanțul bombardamentelor israeliene asupra Fâșiei Gaza este acum de cel puțin 66.288 de morți și aproape 170.000 de răniți. Atacurile teroriste s-au produs pe fondul conflictului istoric dintre Israel și palestinieni, manifestat până atunci preponderent în Cisiordania.

POLITICĂ Eugen Teodorovici, prezent la depunerea candidaturii lui Gigi Nețoiu pentru Primăria Capitalei

14:05

ACTUALITATE Dan Dungaciu: „Liderii europeni sunt îngroziți că summitul de pace ar putea avea loc la BUDAPESTA și că războiul s-ar putea încheia”

14:05

Israelul a lansat operațiuni militare extinse, dar este supus presiunilor internaționale

Premierul Benjamin Netanyahu, acuzat că profită de situație pentru a se menține la putere, a ordonat în ultimii doi ani o serie de operațiuni controversate în numeroase țări din Orientul Mijlociu. Armata israeliană, susținută activ de Statele Unite, a intrat în conflict direct cu grupul militant șiit libanez Hezbollah, în sudul Libanului, cu militanții huthi din Yemen, susținuți de Iran, și s-a implicat inclusiv în conflictul civil din Siria, soldat cu înlăturarea regimului Bashar Al-Assad.

Mai mult, avioane militare israeliene, susținute de Statele Unite, au atacat, într-o acțiune îndrăzneață, instalațiile nucleare ale Iranului, stârnind un conflict amplu, care a generat riposta masivă a Teheranului cu rachete și drone, soldată cu sute de morți în Israel.

În furia de eliminare a liderilor grupurilor islamiste – soldată cu victime emblematice precum liderul Hezbollah, Hassan Nasrallah, și liderul Hamas, Yahya Sinwar – Israelul a generat controverse și mai mari și tensiuni cu Washingtonul atacând, în septembrie, Qatarul, aliat strategic al Statelor Unite.

În același timp, în ultimii doi ani, orașele israeliene și trupele aflate în Cisiordania și Fâșia Gaza au fost vizate frecvent de atacuri cu rachete și de atentate comise de grupurile islamiste din Orientul Mijlociu. În plus, rebelii huthi din Yemen, susținuți de Iran, lansează constant atacuri cu rachete și drone asupra Israelului și a culoarelor de navigație din Marea Roșie.

Eforturi diplomatice internaționale, pe fondul acuzațiilor la adresa Israelului

Israelul este acuzat constant de organizații non-guvernamentale și de organisme ale ONU de acțiuni asimilabile genocidului și înfometării populației din Fâșia Gaza. Guvernul de la Ierusalim respinge acuzațiile, dar premierul Benjamin Netanyahu, fostul ministru al Apărării Yoav Gallant și unul dintre liderii Hamas sunt vizați de mandate de arestare emise de Curtea Penală Internațională (CPI) pentru crime de război.

În paralel, Qatarul, Egiptul și Statele Unite intermediază de doi ani negocierile dintre Israel și grupul islamist Hamas, reușind eliberarea a sute de ostatici din Fâșia Gaza și mai multe armistiții temporare.

Țările arabe și musulmane fac front comun

Acțiunile dure ale armatei israeliene în întregul Orientul Mijlociu și acuzațiile privind utilizarea forței disproporționate împotriva palestinienilor au atras reacții internaționale vehemente, precum și proteste. Benjamin Netanyahu este contestat puternic pe plan intern, în mod special de rudele ostaticilor aflați încă în Fâșia Gaza, iar pe plan internațional este vizat de critici inclusiv din partea aliaților Israelului.

Președintele Donald Trump insistă pentru un acord de pace rapid, iar, pe fondul apelurilor rămase fără răspuns privind intensitatea ofensivei israeliene, țări precum Franța, Marea Britanie, Canada, Australia și Portugalia au recunoscut existența statului palestinian, în eforturile de reducere a presiunilor și de a echilibra abordările în conflictul israelo-palestinian.

”Franța recunoaște existența statului Palestina. Franța nu a lipsit niciodată când a fost în joc securitatea Israelului. Această recunoaștere a Palestinei este o înfrângere pentru grupul Hamas, la fel și pentru antisemiți și antisioniști. Această recunoaștere deschide drumul pentru un parcurs de negocieri, pentru oprirea ciclului violențelor”, a argumentat Emmanuel Macron, președintele Franței.

”Ceea ce faceți este recompensarea fanaticilor intoleranți care au comis și au susținut masacrul din 7 octombrie 2023. Oferirea unui stat pentru palestinieni la un kilometru de Ierusalim după atacurile din 7 octombrie este ca și cum ar fi fost oferit un stat rețelei teroriste Al-Qaida la un kilometru distanță de orașul New York după atentatele din 11 septembrie 2001. Este nebunie curată”, a reacționat Benjamin Netanyahu.

Persistă incertitudinea asupra unui acord de pace

Potrivit președintelui Donald Trump, grupul islamist Hamas a acceptat parțial planul propus de Washington pentru oprirea războiului din Gaza. În acest moment, negociatorii Israelului și grupului Hamas poartă negocieri în Egipt asupra condițiilor eventualei eliberări a ostaticilor israelieni.

”Hamas apreciază eforturile arabe, islamice și internaționale, precum și eforturile președintelui Donald trump în sensul opririi războiului din Fâșia Gaza, al schimbului de prizonieri, al intrării imediate a asistenței umanitare, al respingerii ocupației în Fâșia Gaza și al refuzului strămutării populației palestiniene”, a transmis grupul militant, conform președintelui Trump.

”În acest cadru, într-o manieră care să permită oprirea războiului și retragerea totală din Fâșia Gaza, mișcarea anunță aprobarea eliberării tuturor prizonierilor forțelor de ocupație – atât cei vii, cât și rămășițele umane – (n. red. – ostaticii israelieni), în conformitate cu formula schimbului de prizonieri conținută în propunerea președintelui Trump, cu îndeplinirea tuturor condițiilor de pe teren în scopul implementării schimbului. În acest context, mișcarea reafirmă disponibilitatea de a intra imediat în negocieri pentru stabilirea detaliilor”, a precizat grupul islamist, potrivit președintelui Trump.

De asemenea, Hamas a semnalat disponibilitatea de a preda conducerea Fâșiei Gaza unui guvern palestinian tehnocrat.

Șanse mici de soluționare a conflictului

Orice acord în Fâșia Gaza nu va elimina cauzele generale ale conflictului israelo-palestinian. Uniunea Europeană cere o soluție generală, bazată pe coexistența a două state, israelian și palestinian, dar Guvernul israelian nu va accepta în curând condițiile teritoriale și politice în acest sens.

Foto: Profimedia

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• GERMANIA insistă asupra importanței „stabilității FRANȚEI” pentru progresul european, în contextul demisiei prim-ministrului Lecornu