Șeful Institutului pentru Finanțe Internaționale: Ieșirea Greciei din zona euro ar fi „undeva între CATASTROFĂ și ARMAGHEDON”

Dallara, care a petrecut mai multe luni la Atena pentru negocierea schimbului de obligațiuni între statul elen și investitorii privați, a spus că există dovezi că tot mai mulți oameni își transferă banii din Grecia.

„A avut loc o creștere a retragerii depozitelor din Grecia”, a arătat Dallara, adăugând că situația poate fi stabilizată dacă va fi învestit un nou guvern, care să reafirme intenția de a rămâne în zona euro.

Șeful IFI a făcut declarațiile în timpul unei vizite în Irlanda, care a primit la rândul ei fonduri de salvare în 2010, dar a avut mai mult succes în creșterea exporturilor și reducerea cheltuielilor publice.

Politicienii au început să vorbească deschis despre riscul ca Grecia, aflată în al cincilea an de recesiune, să iasă din zona euro.

Dallara a apreciat că o astfel de ieșire ar avea un cost atât de mare încât Europa trebuie să găsească o soluție acceptabilă de rezolvare a problemelor.

LIVE 🚨 Europa, Asia, Africa și Australia au intrat în anul 2026: artificii pe glob, emoții fără granițe. Imaginile magiei Anului Nou, pe Gândul

01:26

CONTROVERSĂ Ultima zi anului 2025 a adus o numire controversată la Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului București

00:51

„Cred că ieșirea Greciei este posibilă, dar nu aș numi-o inevitabilă și nu aș numi-o nici probabilă, întrucât costurile pentru Grecia, Europa și întreaga economie mondială ar fi imense”, a avertizat Dallara.

El a adăugat că presiunile asupra Spaniei, Portugaliei, chiar și asupra Italiei și Irlandei ar fi uriașe, iar necesitatea ca Europa să intervină cu un sprijin mai larg pentru sistemele bancare ar fi substanțială.

Dallara a arătat că nu există un plen pentru o ieșire ordonată a Greciei din zona euro, iar programul de salvare ar trebui ajustat noilor realități, cu o prelugire a termenelor de ajustare fiscală cu un an sau 18 luni, ceea ce ar costa Europa alte 6-10 miliarde de euro.

Oficialul IFI recomandă încetinirea ritmului reformelor în alte țări, în special în Spania și Portugalia, pentru că Europa trebuie să se concentreze mai puțin pe tăierile de cheltuieli pe termen scurt și mai mult pe aplicarea reformelor dificile de pe piața muncii.

El propune ca fondurile de salvare ale Europei să fie investite direct în institțiile financiare vulnerabile, mai ales din Spania, țară pe care o laudă pentru „eforturile eroice” de administrare a crizei.

În privința Greciei, Dallara consideră că trebuie să i se acorde un spațiu de respiro, pentru că a devenit un joc popular pentru toată lumea, inclusiv pentru liderii europeni, de a spune grecilor ce trebuie să facă.