Curtea Europeană de Justiție a ordonat marți Maltei să desființeze programul așa-ziselor „pașapoarte de aur”, criticat de mult timp de susținătorii luptei anticorupție și de oficialii UE pentru că facilita infracțiunile economice și evitarea sancțiunilor.
Curtea a declarat că programul, care permite oamenilor bogați să cumpere cetățenia malteză, încălca legislația UE chiar și în varianta revizuită, conform Associated Press.
Programul „echivalează cu comercializarea acordării cetățeniei unui stat membru și, prin extensie, a cetățeniei Uniunii”, a declarat un judecător de la tribunalul din Luxemburg.
Malta, unul dintre ultimele state membre care avea un astfel de program, „nu și-a îndeplinit obligațiile” față de Uniunea Europeană, a spus judecătorul.
Guvernul maltez a declarat că va respecta decizia instanței în timp ce examinează „implicațiile juridice” ale hotărârii. Oficialii maltezi au apărat schema, spunând că din 2015 a adus 1,4 miliarde de euro la bugetul națiunii.
Joseph Muscat, fostul prim-ministru care a inaugurat programul, a postat pe Facebook că decizia Curții Europene de Justiție a fost „motivată politic” și că programul ar trebui reformat și nu abandonat.
Înainte de decizia Curții, prim-ministrul Robert Abela a declarat ziarului local Times of Malta că programul era sigur și benefic.
Jurnalistul maltez Matthew Caruana Galizia susține că programul nu a adus beneficii Maltei și a salutat decizia ca fiind „o victorie pentru poporul maltez și pentru toți rezidenții UE care au fost expuși pe nedrept capriciilor celor care spală bani și infractorilor corupți care își cumpără accesul în UE”.
Galizia, fiul lui Daphne Caruana Galizia, o jurnalistă malteză de investigații anti-corupție care a fost ucisă de explozia unei bombe în 2017, a cerut Guvernului maltez să renunțe la programul „pașaportul de aur” vizat de hotărâre și să reducă celălat program, „vizele de aur”, care acordă rezidență malteză străinilor bogați.
Astfel de programe au fost adoptate pe scară largă în Europa și Marea Britanie, în special în urma crizei financiare din 2009.
Dar în următorul deceniu, majoritatea statelor UE au renunțat la aceste programe. Printre factori s-au numărat legătura cu criza locuințelor din Europa; temerile legate de criminalitatea economică, corupție și spălare de bani; și preocupări de securitate în urma cazului de otrăvire cu Noviciok din Salisbury, în Marea Britanie, din 2018.
În 2020 Comisia Europeană a lansat proceduri de infringement împotriva Maltei și Ciprului cu privire la programele lor de pașapoarte de aur.
După ce Cipru și Bulgaria și-au desființat programele în 2021 și respectiv 2022, Malta era una dintre ultimele redute.
Invadarea Ucrainei de către Rusia a adus iar la lumină programele de acest tip, despre care s-a spus că le-ar permite cetățenilor ruși să evite sancțiunile.
Comisia Europeană a avertizat că unii cetățeni ruși sau belaruși care se numără printre cele 877 de persoane vizate de înghețarea activelor și interdicțiile de călătorie impuse din 2014 sau care sprijină invazia rusă ar fi putut dobândi cetățenia UE sau ar fi avut acces la spațiul Schengen prin intermediul acestor scheme.
Un raport din 2023 al Transparency International a constatat că mai mulți cetățeni ruși aflați sub sancțiuni sau cu legături cu efortul de război al Rusiei au înființat companii în Franța folosind pașapoarte recent achiziționate din Malta.
„Nenumărate cazuri au arătat cum aceste scheme au oferit refugiu în UE actorilor corupți din întreaga lume și altor persoane suspecte”, a declarat șefa Transparency International, Maira Martini.
Ea a spus că impactul deciziei se extinde dincolo de Malta, pentru a opri oricare dintre cele 27 de state membre ale UE să deruleze astfel de scheme.
Decizia instanței vine la scurt timp după ce președintele american Donald Trump a declarat că intenționează să înceapă un program de vize „gold card” care include o potențială cale către dobândirea cetățeniei americane în schimbul a cinci milioane de dolari.
Foto: Profimedia
CITIȚI ȘI: