SUA și Turcia vor „zona de securitate” din Siria pentru a-i împiedica pe kurzi să creeze un stat

Demirtas a declarat că operațiunile Turciei împotriva grupării jihadiste Statul Islamic (SI) dincolo de frontieră este de fapt o „acoperire” pentru a-i putea viza pe rebelii kurzi din cadrul Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK).

El a îndemnat atât Turcia, cât și PKK, să revină în cadrul procesului de pace.

Ankara a afirmat anterior că atacurile PKK împotriva Turciei au făcut imposibile eforturile de pace.

În ultima perioadă au avut loc o serie de confruntări între forțele turce și PKK.

Turcia a fost vizată, de asemenea, de atacuri comise de către militanți cu legături cu SI, inclusiv cel de săptămâna trecută, în orașul turc de frontieră Suruc, soldat cu 32 de morți.

Summit NATO Ankara Donald Trump compară antagonismul dintre Putin și Zelenski cu doi copii care se ceartă în parc: „Uneori trebuie să-i lași să se certe”

17:51

ULTIMA ORĂ Tribunalul București a suspendat deciziile adoptate la Congresul PNL. Tabăra Bolojan a pierdut încă un proces cu disidenții din partid

17:50

Ankara consideră atât PKK, cât și SI organizații teroriste.

Separat, Washingtonul a confirmat, anterior, că poartă negocieri cu Ankara cu privire la campania lor comună împotriva SI în Siria.

„Mai mult efort și energie din partea coaliției” antijihadiste se vor concentra de-acum asupra zonei de frontieră, a declarat John Kirby, un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat american.

Însă el a respins sugestia potrivit căreia Statele Unite au sancționat atacurile aeriene turce asupra forțelor kurde, în nordul Irakului.

Săptămâna aceasta, spun analiștii, Turcia și-a schimbat poziția față de coaliția anti-SI condusă de către Statele Unite.

Acest partener – ezitant anterior – efectuează în prezent misiuni de luptă și și-a deschis bazele aeriene avioanelor de luptă americane.

– „Grav perturbat”

Turcia și Statele Unite lucrează împreună să creeze o „zonă de securitate” în nordul Siriei, din care militanții SI să fie eliminați.

Zona – de aproximativ 90 de kilometri lungime – pare că va fi folosită pentru antrenarea forțelor moderate ale opoziției, potrivit unui corespondent BBC în Turcia.

Ankara speră, afirmă corespondentul, că acest lucru le va permite unor refugiați sirieni în Turcia să se ducă în zona securizată.

Însă Demirtas, care conduce Partidul Democratic al Poporului (HDP), a declarat pentru BBC că adevărata intenție a Turciei este să efectueze o incursiune în zonele kurde din Siria, cu scopul de a-i împiedica pe kurzii din Siria să dețină controlul asupra unui teritoriu contiguu.

„Turcia nu intenționează să vizeze SI prin zona sa de securitate. Guvernul turc a fost grav perturbat de încercarea kurzilor de a crea un stat autonom în Siria”, a subliniat Demirtas.

El a adăugat că președintele turc Recep Tayyip Erdogan „nu ar lăsa niciodată să se întâmple acest lucru și va interveni cu orice preț”.

„Așadar, zona de securitate are scopul să-i oprească pe kurzi și nu SI. De fapt Turcia ar trebui să coopereze cu forțele kurde pentru a crea această zonă. Ar trebui să colaboreze”, a insistat el.

Erdogan a declarat anterior că „nu este posibilă continuarea procesului de pace cu cei care ne amenință unitatea națională și integritatea”.

El a plecat în China, însoțit de o delegație de 100 de oameni de afaceri și investitori, într-o vizită de stat în centrul căreia se află consolidarea relațiilor economice.

Potrivit unui corespondent BBC de la Beijing, actuala criză a frontierei din Turcia ar putea determina Ankara să cumpere sisteme chinezești de rachete cu rază lungă de acțiune.

Tot marți, NATO a discutat despre campania turcă împotriva SI și kurzilor. Toate cele 28 de state membre ale Alianței Nord-Atlantice s-au reunit la Bruxelles pentru a discuta despre „amenințări la adresa Turciei”, un stat membru-cheie al blocului militar.

NATO și-a exprimat, în comunicatul final, „solidaritatea puternică” cu Turcia și a transmis condoleanțe „familiilor victimelor de la Suruc și altor atacuri asupra unor ofițeri de poliție și din armată”.

Însă, potrivit unor oficiali NATO, citați de agenții, membrii Alianței Nord-Atlantice au folosit întâlnirea cu ușile închise pentru a exercita presiuni asupra Turciei să nu recurgă la o forță excesivă și să continue negocierile cu reprezentanții minorității sale etnice kurde.