Sultanul Erdogan câștigă la mustață referendumul. Mizele unui vot contestat, care poate instaura dictatura în Turcia

Potrivit rezultatelor anunțate după numărarea a 99,95% din voturi, 25 de milioane de cetățeni turci (51,3%) s-au pronunțat în favoarea sistemului prezidențial, iar 23,7 milioane (48,7%) împotrivă, relatează agenția de știri Anadolu.

Președintele Recep Tayyip Erdogan, inițiatorul referendumului, a transmis felicitări formațiunilor care au susținut proiectul de modificare a Constituției – Partidul Dreptății și Dezvoltării (AKP), Mișcarea Naționalistă (MHP) și Partidul Marii Uniunii (BBP).

„Potrivit rezultatelor, aproape 25 de milioane de cetățeni turci au votat în favoarea modificării Constituției, diferența fiind de circa 1,3 milioane de voturi”, a afirmat Recep Erdogan, cerând marilor puteri să respecte rezultatul referendumului.

Comisia Electorală Centrală a anunțat că rezultatele finale definitive vor fi anunțate peste circa zece zile, după analizarea contestațiilor.

În schimb, principalele formațiuni de opoziție – Partidul Popular Republican (CHP) și Partidul Popular Democrat (HDP) – au denunțat „acte de manipulare” și fraude electorale, contestând rezultatul.

Cetățenii turci au fost chemați duminică la urne în cadrul referendumului pentru introducerea sistemului prezidențial, situație care îi va permite președintelui Recep Tayyip Erdogan, acuzat de tendințe autoritariste, să consolideze puterea și să rămână în funcție până în anul 2029.

Recep Tayyip Erdogan susține că vrea modernizarea țării și eficientizarea procesului decizional prin înlocuirea republicii parlamentare cu cea prezidențială. În momentul de față, puterea executivă este deținută în Turcia de Guvernul condus de prim-ministru, numit de Parlament. Recep Erdogan vrea ca președintele, ales prin votul direct al cetățenilor, să dețină puterea executivă.

Introducerea sistemului prezidențial îi va conferi lui Recep Erdogan puteri sporite, iar funcția de prim-ministru va dispărea (sau va fi subordonată președintelui). Proiectul de modificare a Constituției prevede ca următoarele alegeri prezidențiale și parlamentare să aibă loc pe 3 noiembrie 2019. Recep Erdogan, devenit în 2014 președinte (o funcție mai degrabă onorifică, având prerogative reduse), va dobândi atribuții executive totale și va putea rămâne în postul cel mai înalt al statului turc până în anul 2029.

Criticii lui Recep Erdogan denunță o încercare de consolidare a puterii și a tendințelor autoritariste.

Referendumul s-a desfășurat în condiții stricte de securitate, în contextul stării de urgență aflată în vigoare în Turcia după tentativa de lovitură de stat militară din iulie 2016. În cadrul acțiunilor de reprimare implementate după complot, Administrația Recep Tayyip Erdogan a arestat sau a eliminat din funcții publice zeci de mii de persoane.

UPDATE 22:30Președintele Erdogan arată că au fost în jur de 1,3 milioane de voturi Da mai multe decât cele Nu. „Astăzi, Turcia a luat o decizie istorică. Punem în aplicare cea mai importantă reformă din istoria națiunii noastre”, a declarat Erdogan, la Istanbul, într-un discurs ținut în reședința sa oficială.

UPDATE 22:05Premierul Binali Yildirim a ținut un discurs de victorie pentru tabăra Da, condusă de partidul AKP al lui Erdogan. După ce modificările propuse la referendum vor intra în vigoare, postul de premier nu va mai exista.

„Toată lumea să fie convinsă că vrem să avem pace în țară și vă mulțumesc pentru vot – vom folosi votul vostru în cel mai bun mod posibil”, a spus premierul turc în fața mulțimii adunate la Ankara, conform The Guardian.

„Trebuie să avem grijă de unitatea țării, este ceea ce face o democrație reală să aibă opinii diferite, fără să încercăm să ne dominăm unii pe alții. Țara a votat, a spus Da. Poporul turc și-a dat voturile pentru un sistem prezidențial. Nu există pierzători, Turcia a câștigat – ca țară suntem toți câștigători. Trebuie să fim uniți, trebuie să fim mai puternici, trebuie să fim o Turcie întreagă”, a mai spus premierul turc.

UPDATE 21:50Marile regiuni Ankara, Istanbul și Izmir au votat Nu, împotriva lui Erdogan. De asemenea regiunile dominate de kurzi au votat împotriva lui Erdogan. Conform agenției de stat Anadolu, peste 99% din voturi au fost numărate, iar tabăra Da este câștigătoare la limită, cu 51,34%, versus 48,66% Nu.

UPDATE 20:50Turcii din diaspora au votat majoritatea pentru măsurile propuse de Erdogan. Turcii din România au votat 55% Nu și 45% Da, conform rezultatelor parțiale prezentate de agenția de stat Anadolu. Marile comunități de emigranți turci din vestul Europei au votat Da, cu Erdogan.

Agenția Anadolu prezintă ca rezultat parțial, cu 98,4% din voturi numărate, drept câștigătoare tabăra „Da” a lui Erdogan, cu 51,32%. Cu toate acestea, Comisia Electorală nu ar fi numărat încă atât de multe voturi, conform opoziției.

UPDATE 20:30Principalul partid de opoziție, CHP, a anunțat că va contesta 60% din voturi, din cauza numărului foarte mare de buletine de vot fără ștampilă oficială, care au fost acceptate la numărătoare de Comisia Electorală.

Totodată, Comisia Electorală a anunțat că deocamdată sunt numărate doar aproximativ 60% din voturi, în ciuda rezultatelor anunțate de instituțiile de presă controlate de guvern, care anunțatu că aproape 100% din voturi au fost numărate, cu tabăra Da a lui Erdogan câștigătoare.

UPDATE 19:55Cu 98,5% din voturi numărate, tabăra Da rămâne în față la o diferență strânsă: 51,49%, față de 48.51% voturi Nu. Premierul Binali Yildirim va ține un discurs la ora 21.00

UPDATE 19:00Cu 86% din voturi numărate, rezultatele arată 53% Da, 47% Nu.

UPDATE 18:30Votul a luat sfârșit în Turcia de aproximativ o oră. Primele rezultate oficiale arată că, cu peste 70% dintre voturile exprimate numărate, tabăra „Da”, a celor care au votat în favoarea modificărilor constituționale propuse de președintele Erdogan, conduce detașat, cu 55%, față de 45% din voturi „Nu”, arată agenția Anadolu.

Comisia Electorală turcă a stabilit o măsură extrem de controversată, care pune la îndoială corectitudinea votului – voturile fără ștampila de validare sunt luate în calcul la numărătoare, cu excepția cazurilor când se dovedește că au fost adăugate din afara secțiilor de votare, arată CNN Turk.

Referendumul convocat de președintele Recep Erdogan are loc sub starea de urgență decretată în urma încercării de lovitură de stat din iulie 2016. Schimbările constituționale propuse de Erdogan i-ar da acestuia puteri sporite, transformând Turcia dintr-o republică parlamentară într-una prezidențială. Printre schimbări se numără eliminarea postului de prim-ministru, președintele urmând să numească direct cabinetul de miniștri, iar toată birocrația de stat ar intra sub controlul președintelui. Erdogan susține că sistemul propus de el seamănă cu cel din Franța sau SUA și că ar aduce stabilitate în contextul tensiunilor cu populația kurdă, cu islamismul extremist și al războiului din Siria vecină, care a provocat un aflux imens de refugiați către Turcia.

Pachetul de schimbări propus de Erdogan cuprinde 18 amendamente și a ajuns la referendum pentru că nu a primit susținerea a două treimi din Parlament.

Cele mai importante schimbări supuse votului popular sunt:

– posibilitatea ca președintele să numească direct miniștrii și înalții demnitari.

– eliminarea postului de prim-ministru, deținut în prezent de Binali Yildirim, precum și crearea funcției de vicepreședinte.

– președintele va putea interveni direct în justiție.

– președintele decide instaurarea stării de urgență.

– președintele nu ar mai trebui să fie neutru politic, ca în prezent. Astfel Erdogan ar putea să revină și la conducerea partidului AKP, care deține majoritatea parlamentară.

– numărul parlamentarilor ar crește de la 550 la 600, iar vârsta minimă pentru a fi ales ar scădea la 18 ani.

– președintele ar putea fi suspendat de Parlament. În prezent, el poate fi doar anchetat de parlament pentru trădare.

– tribunalele militare sunt abolite.

– președintele poate numi 4 dintre cei 13 judecători ai celei mai înalte instanțe din Turcia.

– sub noul sistem, Erdogan va putea să participe la încă două cicluri electorale de câte 5 ani, adică în 2019 și 2024, pe care dacă le câștigă, poate rămâne președintele Turciei încă 12 ani de acum încolo.

Referendumul din Turcia este organizat în stare de urgență, după ce în iulie 2016 a avut loc o tentativă de lovitură de stat în urma căreia au murit 248 de persoane și peste 1.400 au fost rănite. Regimul Erdogan îl acuză pe clericul exilat în SUA, Fethullah Gulen, că ar fi orchestrat această lovitură de stat, prin rețeaua sa de susținători din armata și sistemul judiciar din Turcia.

După lovitura de stat, Erdogan a dispus o epurare generală a administrației publice, poliției, armatei, justiției, sistemului de educație și presei, arestând și concediind mii de oameni sub acuzația greu de probat că sunt „guleniști”. Turcia se află totodată sub două amenințări teroriste, din partea Statului Islamic și a PKK, organizația kurzilor. Cel mai recent atac terorist de amploare a avut loc de Anul Nou, într-unul dintre cele mai celebre cluburi din Istanbul, Reina, în urma căruia au murit 39 de persoane.

Cei care votează „Da” și susțin modificările propuse de Erdogan spun că ele vor duce la o Turcie mai puternică, arată The Guardian. În Parlament, cei care au votat pentru aceste schimbări au fost AKP, partidul lui Erdogan, și naționaliștii turci. Susținătorii arată că Turcia ar trece la un sistem modern de guvernare, de la unui învechit și creat sub dictatură militară, în care există un guvern cu două capete, cu autorități care intră în conflict și cu autorități care pot paraliza decizia guvernamentală. Votanții „Da” arată că vor exista suficiente sisteme de control al puterii, iar președintele va putea fi suspendat sau anchetat pentru mai multe acuzații decât în prezent.

Cei care se opun schimbărilor propuse de Erdogan sunt partidele de opoziție CHP (seculari) și HDP (kurzii), precum și o coaliție de stânga și de grupuri minoritare. Opozanții se tem că aceste schimbări vor duce la o dictatură a lui Erdogan, care va avea și mai multă putere să epureze autoritățile statului după bunul plac. „Regimul democratic din Turcia va fi înlocuit cu regimul unui singur om. Toate puterile, inclusiv cea executivă și juridică îi sunt date lui, iar toate cele trei brațe ale guvernării vor fi conectate la o singură persoană”, explică un parlamentar CHP. O altă acuzație adusă privește condițiile ostile de desfășurare a referendumului, în contextul în care foarte multe persoane publice sunt arestate, inclusiv peste 150 de jurnaliști.