Donald Trump nu exclude o revizuire a poziției SUA privind Insulele Falkland, teritoriu britanic revendicat de Argentina. Declarația vine după informații potrivit cărora Washingtonul ar putea folosi disputa pentru a presa Londra să majoreze cheltuielile pentru apărare.
Trump deschide un nou subiect sensibil în relația dintre Statele Unite și Regatul Unit. Liderul de la Casa Albă a declarat luni că nu exclude o „revizuire” a poziției Washingtonului în disputa privind Insulele Falkland, arhipelagul din Atlanticul de Sud administrat de britanici și revendicat de Argentina de mai multe decenii, potrivit The Independent.
Statele Unite au evitat până acum să se pronunțe asupra problemei suveranității propriu-zise.
Washingtonul recunoaște faptul că Regatul Unit administrează de facto Insulele Falkland, cunoscute în Argentina drept Insulele Malvine, însă nu adoptă o poziție privind revendicările de suveranitate ale celor două țări.
Întrebat în Biroul Oval dacă această politică ar putea fi schimbată, Donald Trump nu a exclus scenariul.
„Trec mereu în revistă toate pozițiile. Aceasta este una dintre multe altele”, a declarat Donald Trump.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F07%2Ftrump-6-scaled-1.jpg)
WASHINGTON, DC – FEBRUARY 24: US President Donald Trump delivers his State of the Union address to a joint session of Congress in the chambers of the U.S. House of Representatives in Washington, DC on February 24, 2026. Nathan Posner / Anadolu/ABACAPRESS.COM
Declarația lui Trump vine după ce publicația britanică The Telegraph a relatat că Washingtonul ar amenința să-și reconsidere poziția și să se opună explicit recunoașterii suveranității britanice asupra insulelor, dacă Londra nu își majorează cheltuielile militare.
O asemenea legătură între problema Falkland și contribuția britanică la apărare ar transforma disputa teritorială într-un posibil instrument de presiune în relația dintre două dintre cele mai apropiate țări aliate din NATO.
Insulele Falkland se află în Oceanul Atlantic de Sud, la aproximativ 600 de kilometri de coasta patagoniană a Argentinei, iar suveranitatea asupra arhipelagului reprezintă de aproape două secole o sursă de tensiuni între Buenos Aires și Londra.
Disputa a culminat în 1982, când Argentina și Regatul Unit au intrat în război pentru controlul insulelor. Conflictul a durat 74 de zile și s-a încheiat cu victoria forțelor britanice.
Războiul a provocat moartea a 649 de militari argentinieni și 255 de militari britanici, rămânând unul dintre cele mai sensibile episoade din istoria modernă a celor două țări.
Înfrângerea militară nu a determinat Argentina să renunțe la revendicările sale. Buenos Aires continuă să considere insulele, pe care le numește Islas Malvinas, parte a teritoriului argentinian. De cealaltă parte, Regatul Unit își menține controlul asupra arhipelagului.
O eventuală modificare a poziției Washingtonului ar căpăta o semnificație politică suplimentară și prin relația dintre Donald Trump și Javier Milei, președintele Argentinei.
Milei este unul dintre aliații politici apropiați ai liderului american, iar relația dintre cei doi a fost vizibil mai strânsă decât cea pe care administrația Trump o are cu numeroși alți lideri din America Latină.