Când nu furnizează armament și banii europenilor președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care ajung oricum pe petreceri de lux cu DJ internaționali și show-uri cu artificii, Ursula von der Leyen ne ține în alertă: vrea măsuri sporite de precauție împotriva dezastrelor provocate de schimbările climatice.
Uniunea Europeană se află în cel de-al șaptelea an de vremuri agitate, de când Ursula și-a început mandatul de președinte al Comisiei Europene.
Ursula von der Leyen avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și adapteze sistemele de protecție civică la o epocă în care dezastrele vor fi mai frecvente, mai severe, și chiar, simultane. În același timp, comisarii de pe flancul estic al NATO i-au cerut președintei Comisiei Europene să ia măsuri urgente împotriva creșterii amenințării ruse în statele baltice.
„Trebuie să ne pregătim pentru o lume în care evenimentele extreme se vor întâmpla mai des, în mai multe locuri, și în același timp”, a spus von der Leyen reporterilor luni, la Centrul European de Răspuns la Urgențe, potrivit Euronews.
Comisia a a luat la cunoștință că dezastrele schimbă natura pe măsură ce schimbările climatice fac vremea mai capricioasă în Europa, provocând crize simultane.
Von der Leyen atrage atenția că mecanismul blocului de protecție civică a fost activat timp de 10 ori pentru incendiile de vegetație din aprilie.Toată vara, pompierii din întreaga Europă au stins incendii provocate de canicula și seceta severă, în alte cazuri, aprinse din neglijență sau din răuvoință umană.
Aproape 800 de pompieri au fost staționați în zone de mare risc, în timp ce echipaje din 25 de țări au fost staționate pe durata celor patru valuri de căldură extremă raportate în Europa din luna mai.
300.000 de oameni au fost evacuați în această vară pe durata incendiilor de vegetație. 600.000 de hectare au ars în acest an.
„Avem o strategie bună, dar trebuie să facem un pas înainte pentru că schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja în cameră. Sunt în interiorul Europei, din păcate, suntem continentul cu cea mai accelerată încălzire”, a spus Hadja Lahbib, comisarul de gestionare a crizelor.
Pe rețelele de socializare au fost distribuite hărți cu prognozele meteo din 1976 comparate cu cele din 2026. Pe harta din 1976 se pot vedea temperaturi specifice verii, între 30 și 38 de grade Celsius. Harta din 1976 este colorată cu galben.
Harta Europei din 2026 are aceleași temperaturi, dar este înroșită, semnalând Cod Roșu de caniculă, de vreme extremă și provcând alarmism fals. Internauții susțin că temperaturile din ultimele trei luni au fost normale, specifice verii.
Și acuză că starea de alertă este artificial indusă de guvernele europene, care susțin că schimbările climatice ar fi provocate de stilul de viață modern și de nivelul mare de consum care ar pricinui emisii uriașe de dioxid de carbon.:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F08%2Fdownload-3.jpg)
Și astfel, guvernele statelor europene semnatare ale Acordului Climatic de la Paris și-ar justifica politicile ecologiste pentru reducerea emisiilor de carbon, de la interzicerea producției de mașini pe bază de carburanți și creșterea taxelor pe mașini până la limitarea consumului cărnii de vită prim scumpiri.
„Nu mai ascultați propaganda guvernului irlandez, cu cât ascultați mai mult, cu atât vor crește taxele pe carbon”, se arată într-o postare pe Facebook din 23 iunie a lui Kieran Kelly, activist politic irlandez și auto-descris drept „susținătorul lui Trump”.
Publicația The Journal susține că comparațiile sunt eronate, având la bază date false și o metodă de manipulare vizuală, cu scopul de a milita pentru negarea încălzirii globale. O altă controversă a verii anului 2026 a fost presupusa „interzicere” a aparatelor de aer condiționat în UE, însă realitatea este nuanțată și deformată de titluri alarmiste.
UE n-a interzis aparatele de aer condiționat, ci a reglementat drastic tehnologia din spatele fabricării acestora – gazele folosite ca agenți de răcire și amplasarea lor pe fațadaele clădirilor. Într-adevăr, UE a adoptat reguli mai stricte pentru eliminarea completă a gazelor fluorurate până în 2050, având un efect puternic de seră.
În 2019, Ursula moștenise de la predecesorul ei, Jean-Claude Juncker, o Europă grav afectată de criza refugiaților și de valul de atacuri teroriste.
Începutul mandatului ei a fost marcat chiar de combaterea pandemiei de COVID-19 prin restricții, carantinare și campanii de vaccinare în masă pentru a stopa dezastrul biologic despre care s-ar putea dovedi că a fost provocat accidental în Institutul de Virologie din Wuhan.
După pandemie, a fost perioada când Europa a avut de gestionat efectele invaziei ruse a Ucrainei. După ce UE a sancționat Rusia și conductele Nord Stream au fost distruse, gazul rusesc ieftin a încetat să mai vină pentru majoritatea europenilor.
Din 2022, europenii au experimentat creșterea costurilor vieții și scăderea nivelului de trai cum nu s-a mai văzut de la al Doilea Război Mondial. Tot de atunci, s-au aplicat politici ecologiste mai dure, precum interzicerea producției și vânzării de automobile pe bază de carburanți până în 2035. În 2025, după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, SUA au impus tarife crescute statelor din Uniunea Europeană.
Iar din martie 2026, după ce Iran a blocat strâmtoarea Ormuz, a fost declanșat valul scumpirii carburanților. După o vară caniculară care a dus la scăderea debitului fluviilor și a râurilor, determinând țări ca România, Ungaria și Franța să oprească centrale nucleare, Ursula îndeamnă toate guvernele statelor membre să fie mai preocupate în prevenirea și gestionarea dezastrelor climatice.
Sursa Foto: Comisia Europeană