Un avion de pasageri a ieșit de pe pistă la Riga. Ministrul leton de Externe se afla la bord

Un avion de pasageri cu 44 de persoane la bord a derapat la aterizare şi a ieşit vineri de pe pista aeroportului din capitala Letonei, Riga, din cauza ninsorii abundente şi a vizibilităţii reduse. 

Ministrul leton de Externe, Edgars Rinkevics, a fost unul dintre pasagerii care se aflau în acel moment la bordul aeronavei, scrie Agerpres.

Nicio persoană nu a fost rănită

Nicio persoană nu a fost rănită în incidentul de pe aeroportul din Riga, au anunţat echipele de salvare şi compania aeriană care a realizat acea cursă între Suedia şi Letonia. Aeronava a fost remorcată pentru verificare şi a fost declanşată o anchetă. Pista aeroportului a fost închisă temporar.

„O săptămână de neuitat: Întorcându-ne la Riga după ce am decolat din Stockholm, avionul a derapat şi a ieşit de pe pistă”, a scris ministrul Rinkevics pe Twitter.

RĂZBOI Merkel, fosta cancelară a Germaniei: „Războiul din Ucraina se va încheia în 2036”

15:58

VIDEO O nouă serie de gafe și momente de blocaj marca Nicușor Dan. Cum a arătat prestația președintelui la Summitul de azi

15:57

El le-a mulţumit echipajului, personalului aeroportului şi serviciilor de urgenţă pentru „reacţia lor rapidă, calmă şi pentru profesionalism”.

Furtună de zăpadă în Letonia

Letonia a fost lovită vineri de o furtună de zăpadă. Biroul de meteorologie a anunţat că la Riga stratul de zăpadă depăşea vineri dimineaţă grosimea de 20 de centimetri. Şi în alte zone ale ţării au căzut ninsori abundente.

Biroul de meteorologie a ridicat nivelul de alertă pentru Riga şi a anunţat cod roşu din cauza ninsorii abundente. Autorităţile letone au cerut rezidenţilor să evite folosirea autoturismelor şi, dacă este posibil, să rămână în locuinţele lor.

Meteorologii anunță un val de aer polar peste Europa, în luna decembrie. Conform Administrației Naționale de Meteorologie, luna de început a iernii se caracterizează printr-o gamă variată de fenomene meteorologice: ninsoare care asociată cu intensificări ale vântului determină producerea viscolului, fenomen ce se produce cel mai des în Câmpia Munteniei, în Dobrogea şi în estul Moldovei; ceaţă persistentă, mai ales în zonele de câmpie şi în depresiuni şi mai rar, lapoviţă şi ploaie.