Arestarea unor membri de rang înalt ai influentului clan politic rus condus de frații Rotenberg ar putea avea consecințe majore în Rusia lui Putin. Arkady și Boris Rotenberg sunt prieteni de lungă durată și parteneri de antrenament la judo ai lui Putin. Arestările ar putea anunța, însă, și o cădere în dizgrație acestora.
Ceea ce se întâmplă în prezent cu frații Rotenberg este foarte asemănător cu modul în care grupul de elită condus cândva de fostul ministru al Apărării, Serghei Șoigu, a fost destrămat în 2024.
„Iar aceștia sunt loiali fraților Rotenberg”, se arată într-o analiză publicată de Carnegie Endowment for International Peace, semnată de Mihail Komin.
Atacul asupra lui Șoigu a început cu arestarea mâinii sale drepte, pe atunci ministrul adjunct al apărării, Timur Ivanov.
Acesta supraveghea achizițiile publice și era cunoscut pentru stilul său de viață extravagant.
„Luna aceasta, forțele de ordine l-au arestat pe Konstantin Makhov. Este un manager cu state vechi de serviciu în proiecte majore ale fraților Rotenberg, inclusiv o fabrică de procesare a condensatului de gaz din Ust-Luga, la Marea Baltică).
În același timp cu Makhov, a fost reținut și Alexander Neradko, fostul șef al Rosaviatsia. Susținut de familia Rotenberg, Neradko a condus Rosaviatsia timp de aproape cincisprezece ani, demisionând abia în 2023.
Atât Neradko, cât și Makhov au fost arestați sub acuzația de delapidare. Sunt acuzați că au furat 800 de milioane de ruble (10,4 milioane de dolari) în timpul construcției unei a treia piste de aterizare pe aeroportul Domodedovo din Moscova”, continuă autorul analizei.
Totuși, aceasta este probabil doar o cifră preliminară, iar suma finală a daunelor – ca în cazul lui Ivanov de la Ministerul Apărării – este probabil să crească.
Din nou, la fel ca epurările din Ministerul Apărării, cazul împotriva managerilor Rotenberg era unul vechi, care a fost reluat. Și a început cu arestarea unor figuri minore – contractori și subordonați.
„Deocamdată, Makhov este cea mai apropiată persoană de familia Rotenberg care a fost reținută. Însă ancheta se ramifică.
De asemenea, au existat o serie de arestări și decese ale unor foști oficiali din regiunea Kursk. Aceștia erau asociați cu deturnarea de fonduri provenite din construirea de sisteme de apărare militară la granița cu Ucraina.
Fostul guvernator al regiunii Kursk, Alexei Smirnov, aflat în arest, și decedatul ministru al transporturilor, Roman Starovoit (care s-a sinucis în 2025), făceau parte din imperiul Rotenberg – la fel ca și regiunea Kursk în ansamblu”, mai scrie Mihail Komin.
Sistemul de securitate rusesc vizeazăn din noun un clan politic considerat cândva intangibil. Totul se face, aparent, cu binecuvântarea lui Putin.
La fel ca în cazul lui Serghei Șoigu, diverse segmente ale imperiului Rotenberg au fost atacate.
„Una dintre primele ținte a fost un manager cheie, cu cunoștințe despre mecanismele interne ale clanului și un stil de viață extravagant.
Arestările unor personalități precum Ivanov și Makhov îi lasă pe liderii clanurilor (Șoigu și Rotenberg) vulnerabili, chiar și atunci când nu există acuzații oficiale împotriva lor.
Este posibil ca frații să fi crezut că moartea lui Starovoit va pune capăt arestărilor. Dar acest lucru nu s-a întâmplat. Deși cazul împotriva lui Makhov și Neradko datează din 2015 , au fost adăugate materiale noi după ce Starovoit s-a sinucis”, explică Mihail Komin.
În ierarhia informală a elitei din epoca Putin, frații Rotenberg dețin o poziție mult mai înaltă decât Șoigu. Rețeaua lor este mult mai extinsă.
„Prietenia lor din copilărie cu Putin, la Leningrad (n.red. – în prezent Sankt Petersburg), le-a permis fraților Rotenberg să câștige contracte cu statul.
Au fost implicați în aproape fiecare proiect major de infrastructură de stat în ultimii 25 de ani.
În 2014, frații au achiziționat și editura Prosveshcheniye, profitabilă și semnificativă din punct de vedere ideologic. Editura deține monopolul asupra manualelor școlare rusești.
Ca recompensă pentru succesul lor – și drept compensație pentru sancțiunile occidentale -, au primit și active profitabile în regiunea Krasnodar și Crimeea.
Acesta a fost parțial motivele pentru care familia Rotenberg a revendicat proprietatea din apropierea orașului turistic Gelendzhik, din sudul țării. Alexei Navalnîi, a afirmat că proprietatea este, de fapt, palatul lui Putin”, mai scrie Komin.
La început, părea că războiul din Ucraina nu va face decât să întărească familia Rotenberg.
S-a afirmat că frații au fost cei care au propus ideea naționalizărilor în timp de război, de pe urma cărora au beneficiat atât de mult.
„Interesele lor s-au extins pentru a include mineritul metalelor din pământuri rare și înființarea unui centru financiar pentru a eluda sancțiunile (condus de oligarhul moldovean în exil, Ilan Șor).
Nu este clar dacă familia Rotenberg va putea opri atacul masiv care se abate asupra lor. Au două căi de acțiune posibile.
A doua opțiune este să încerce să compenseze eșecul prin realizarea unui proiect care îi este drag lui Putin. Problema aici, însă, este că nu există informații publice despre existența unor proiecte de succes ale familiei Rotenberg legate direct de războiul din Ucraina”, explică autorul analizei.
Forțele de securitate vor avea nevoie de foarte mult timp pentru a demonta complet rețeaua enormă construită de familia Rotenberg în ultimul sfert de secol.
Unii membri ai acestui adevărat imperiu deja abandonează organizația.
„Fostul ministru al transporturilor, Evgheni Ditrih, și-a părăsit postul de la o importantă companie Rotenberg la sfârșitul anului 2025. A devenit senator pentru regiunea Nijni Novgorod și are imunitate parlamentară.
Fostul viceprim-ministru Vitali Savelev și-a petrecut cariera lucrând în întreprinderi de aviație legate de Rotenberg. A avut probabil același gând atunci când a decis să candideze ca Rusia Unită la următoarele alegeri pentru Duma de Stat.
Aceste tipuri de acțiuni ale membrilor cheie ai clanului Rotenberg nu insuflă încredere în viitorul său.
Însă situația este tipică pentru modul în care, în al cincilea an al războiului de amploare din Ucraina, elita rusă reacționează la niveluri sporite de imprevizibilitate și la riscuri”, încheie Mihail Komin.