Viktor Orban sfidează din nou Bruxelles-ul. REFERENDUM în Ungaria pe tema cotelor obligatorii de refugiați

Cetățenii ungari vor fi invitați să răspundă la întrebarea „Vreți să permiteți Uniunii Europene să impună ca obligatorie mutarea unor cetățeni care nu sunt unguri în Ungaria, fără aprobarea Adunării Naționale”, a declarat Viktor Orban.

Guvernul Orban a depus plângere, în decembrie, în fața justiției europene, împotriva cotelor de redistribuire a migranților adoptate în septembrie 2015 de către UE.

Premierul ungar nu a anunțat data acestei consultări, dar a anunțat că proiectul cu privire la acest scrutin a fost depus miercuri la Comisia Electorală Națională.

El a spus că întrebarea arată că nimeni altcineva în afara parlamentarilor Ungariei nu poate lua decizii în privința unor cote de migranți.

Orban a recunoscut că nu este un secret faptul că Parlamentul ungar se opune cotelor de migranți, și a spus că cetățenii care vor răspunde „nu” vor susține independența Ungariei și vor respinge sistemul de redistribuire a migranților.

Organizarea unui referendum este o „practică europeană”, pe care Ungaria o „recomandă, de asemenea, altor țări”, a subliniat șeful Guvernului de la Budapesta.

Democrația este unul dintre pilonii Uniunii Europene (UE), a continuat el, adăugând că nicio decizie care afectează sau schimbă viața oamenilor nu poate fi luată fără aprobarea lor.

Sistemul cotelor obligatorii va redesena identitatea etnică, culturală și religioasă atât a Ungariei cât și a Europei, ceea ce nu are dreptul să facă niciun organism european, a apreciat el.

Este necesar ca popoarele europene să fie consultate, de asemenea, în legătură cu sistemul cotelor obligatorii, a îndemnat premierul ungar.

Guvernul ungar a decis să convoace acest referendum deoarece consideră că implementarea acestui sistem ar fi „un abuz de putere”, a spus Orban.

Oamenii este necesar să fie consultați în privința sistemului de redistribuire a migranților prin cote obligatorii la fel cum au fost întrebați în legătură cu aderarea la UE, a apreciat premierul Ungariei.

Liderul socialist Jozsef Tobias a declarat că, în condițiile în care se organizează un referendum, alegătorii ar trebui să fie întrebați ce părere au și despre privatizarea unor terenuri ale statului și despre un proiect referitor programul magazinelor duminica.

Partidul Jobbik (extremă dreapta) a salutat referendumul și a anunțat că susține tabăra „nu”. Vicepreședintele Jobbik Daniel Z Karpat i-a îndemnat pe alegători să susțină poziția potrivit căreia „străinii nu trebuie să se stabilească fără invitația Ungariei”.

Coaliția Democratică (DK, stânga) a apreciat că alegătorii ar trebui să fie invitați să se pronunțe și asupra programului magazinelor în weekend, demiterea conducătorilor școlilor și finanțarea domeniului Sănătății. Un purtător de cuvânt DK, Zsolt Greczy, a declarat că formațiunea va boicota consultarea în cazul în care aceste probleme nu vor fi supuse votului.

Partidul Dialog pentru Ungaria (PM) a subliniat că nu se pot organiza referendumuri cu privire la prevederile unor acorduri internaționale. Un purtător de cuvânt al formațiunii a catalogat acest proiect drept o încercare „patetică” a premierului Orban de a deturna atenția de la un incident care a avut loc marți, când „apropiați Fidesz” au împiedicat alegătri să-și exprime opinia.

Un purtător de cuvânt al Partidului LMP (ecologiști), Istvan Ferenczi, a declarat că inițiativa vizează să contracareze propuneri privind organizarea unor referendumuri pe tema programului de duminica al magazinelor sau „jefuirea” unor terenuri ale statului.

Partidul Liberal (MLP) a catalogat proiectul de referendum drept „incorect”. Szent-Ivanyi a declarat că sistemul de cote nu implică o „stabilire obligatorie” a migranților.

În pofida opoziției mai multor state, inclusiv din partea Poloniei, Slovaciei și României, UE a adoptat în toamnă un plan în vederea repartizării unui număr de 160.000 de refugiați, cu scopul de a ușura povara asupra Greciei, Italiei și Germaniei, care absorb cea mai mare parte a migranților.

Guvernul Orban a depus un recurs în fața justiției europene, în decembrie, împotriva acestui plan potrivit căruia îi revine să găzduiască aproximativ 2.300 de refugiați. Slovacia a depus, de asemenea, o plângere.

Însă acest mecanism de repartizare, conceput să le vină în ajutor celor care fug din calea războiului din Siria și Irak și în vederea unei gestionări a crizei migrației, este foarte aproape de un eșec, în contextul în care multe state nu dau dovadă de voința de a-l pune în aplicare.

Până la începutul lui februarie, abia aproximativ 500 de persoane au beneficiat de acest sistem, la patru luni după ce a fost adoptat.

Unele țări – ca Franța, Belgia sau Suedia – vor să verifice dacă există potențiali jihaiști în rândul celor pe care urmează să-i primească, în urma atacurilor de la Paris.