WSJ: America trebuie să își întărească apărarea antiaeriană din Orientul Mijlociu înainte de atacarea Iranului. Ce țări sunt în pericol

„Armada” lui Donald Trump a sosit în Orientul Mijlociu, condusă de grupul de atac al portavionului USS Abraham Lincoln, la bordul căruia se află aeronavele F-35 de generația a cincea.  În ciuda negocierilor, nici Washington DC, nici Teheran nu par să dea semne că vor să facă un pas înapoi.  

Cel de-al doilea atac american asupra Iranului pare să fie inevitabil. Însă, consecințele ar putea fi „catastrofale”. Analiștii de la The Wall Street Journal susțin că aliații regionali ai SUA, printre care Israel, aliații arabi (Arabia Saudită, Bahrain, Kuweit, Iordania, Qatar, Emiratele Arabe Unite) și trupele americane staționate în ar putea fi vizate de „represaliile iraniene”.

SUA au atacat Iranul anul trecut, pe 22 iunie 2025, bombardându-i centralele nucleare. Ca reacție, Iranul a intensificat atacurile asupra Israelului și a bombardat bazele americane din Qatar. Războiul de 12 zile s-a încheiat printr-un armistițiu pe 24 iunie 2025. Acum, Trump speră să aibă același succes rapid ca în cazul Venezuelei, după ce pe 3 ianuarie 2026, forțele americane au reușit să-l captureze pe dictatorul Nicolas Maduro, fără a înregistra pierderi.  Problema e că Venezuela a fost ușor dezarmată pe când Iranul se pregătește de zeci de ani de război, având o armată de 340.000 de militari activi.

FLASH NEWS Diana Buzoianu dă vina miniștrii PSD pentru eșecul operațiunii de pe Dunăre de realimentare a centralei de la Cernavodă

20:19

ULTIMA ORĂ Popovici câștigă aurul la 100 m liber la Paris și devine al doilea înotător din istorie care cucerește trei titluri continentale consecutive

20:15

„Runda a doua” dintre SUA și Iran ar putea fi mai dură

Iranul amenință cu „un război regional” și cu represalii mai dure în timp ce Trump plănuiește să răstoarne regimul clerical prin atacuri decisive. Liderul de la Casa Albă chiar a avertizat în ianuarie că va ataca Iranul dacă regimul va ucide manifestanți pașnici în protestele declanșate de la finalul anului trecut.

S-au înregistrat între 30.000 și 36.000 de morți în urma ciocnirilor violente dintre protestatari și Corpul Gărzii Revoluționare Islamice, potrivit The Guardian, HRANA și Time, plus 300.000 de răniți și peste 42.000 de manifestanți arestați. Situația este foarte tensionată și există chiar riscul ca Articolul 5 al NATO să fie activat după ce au luat amploare tensiunile dintre Iran și Uniunea Europeană. Instituțiile europene s-au decis să desemneze Garda Revoluționară din Iran drept „organizație teroristă”. Ca reacție, Iranul a desemnat armatele europene „organizații teroriste”, informează Euronews.

Și mai este China. Republica Populară Chineză condusă de Xi Jinping consideră importurile de petrol iranian vitale pentru suprațuirea economiei chineze. În iunie anul trecut, precum și în ianuarie, chiar în timp ce Israel și SUA efectuau manevre aviatice pentru a pregăti atacurile, China a trimis un avion cargo cu încărcătură necunoscută în Iran, chiar în timp ce spațiul aerian al țării era închis. A doua zi, Trump a declarat public că a amânat atacurile la cererea premierului israelian Benjamin Netanyahu pentru a-și întări apărarea antiaeriană.

Cum ar trebui să se pregătească SUA

SUA au staționat deja sisteme de apărare antiaeriană robustă Thaad și Patriot pentru a-și proteja aliații din Orientul Mijlociu, inclusiv Israelul și trupele americane din regiune. Însă, tipul de atac decisiv pe care l-ar putea ordona Trump ar presupune precauție și o pregătire neîntârziată în fața unui răspuns proporțional din partea Iranului, au declarat oficiali americani sub anonimat pentru The Wall Street Journal.

Sunt trupe americane staționate în Iordania, Kuweit, Bahrain, Arabia Saudită și Qatar, cu sistemele Thaads care pot intercepta rachete balistice aflate deasupra atmosferei Pământului, plus sistemele Patriot ce pot intercepta rachetele de rază scurtă, lansate la altitudine mică.

„Apărarea antiaeriană este cheia pentru a ne asigura că trupele și activele noastre din regiune sunt protejate de orice retaliere din partea Iranului,” a spus Suzanne Maloney, fost oficial al Departamentului de Stat american, expert în politica iraniană din timpul administrațiilor Bush și Obama.

Sistemul de apărare antiaeriană a fost crucial în apărarea Israelului împotriva barajului de rachete iraniene pe durata războiului de 12 zile. Israelul nu a putut depinde în totalitate de sistemul de apărare Iron Dome pentru a se apăra pe cont propriu. Au intervenit forțele aviatice ale Franței, Statelor Unite, Regatului Unit și ale Iordaniei pentru a intercepta sute de rachete și drone. Și nu doar  în timpul războiului de 12 zile, dar și în cele două confruntări aeriene din aprilie și octombrie 2024.

„Armata SUA are resurse finite, dar sistemul de apărare aeriană este exemplul perfect în care se poate vedea că resursele sunt epuizate” , a avertizat Mara Karlin, care a lucrat la Pentagon pe durata administrațiilor Bush, Obama și Biden.

Aliații regionali ai SUA se pregătesc pentru riposta iraniană

După ce SUA a condus operațiunea Midnight Hammer” împotriva centralelor nucleare cu bombardierele stealth B-2 și cu rachetele de croazieră lansate de pe submarine, Iranul a răspuns cu un atac masiv cu 14 rachete împotriva bazei aviatice Al Udeib din Qatar, care găzduiește centrul de comandament aerian al SUA în regiune.

Locotenentul-general Jason Armagost, comandant secund al Comandamentul Global de Atac al Forțelor Aeriene, le-a spus reporterilor de la Forumul Forței Aeriene al Institutului Mitchell:

„A fost ca o partidă de joc. Nu a fost un joc amplificat”.

Arabia Saudită și Emiratele Arabe nu vor să se implice

Săptămâna trecută, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite au anunțat că nu vor permite ca SUA să le folosească spațiul aerian și teritoriile pentru a ataca Iranul. Guvernele țărilor din Golful Persic se tem de riposta dură a Iranului și deja și-au pregătit apărarea antiaeriană.  Arabia Saudiă a achiziționat șapte sisteme Thaad. SUA au staționat trei escadrile aeriene cu avioane de luptă F-15E în Iordania, suficient de capabile pentru a intercepta drone iraniene.

Un oficial a declarat pentru publicație că „iranienii ar fi învățat din greșelile comise de pe urma Operațiunii Midnight Hammer”.  Fiecare sistem Thaad are șase lansatoare care pot trage 48 de rachete interceptoare, dar necesită 100 de soldați pentru a le încărca. Israelul depinde de sistemele de interceptare Arrow și Iron Dome.

Iranul nu va fi ca Irakul

Pericolul ca Iranul să-și mobilizeze forțelele proxy, inclusiv grupările de miliții șiite, pentru a lansa atacuri masive împotriva bazelor americane și a Israelului, este ridicat. Israelul a învins mișcarea Hamas în Fâșia Gaza și a erodat Hezbollah în Liban, dar au mai rămas rebelii Houthi din Yemen, dotați cu rachete și drone, precum și milițiile irakiene și siriene care sunt finanțate de Iran.

Spre deosebire de Irak, unde regimul lui Saddam Hussein a fost răsturnat la două săptămâni după ce Bush a lansat atacul pe 20 martie 2003, Iranul are un relief predominant muntos și o armată mult mai mare. Desigur, Trump ar putea miza pe erodarea economică a țării după anii de sancțiuni și recenta prăbușire a rialului iranian care a declanșat protestele recente.

Forțele SUA nu vor putea să ocupe țara cum au făcut în cazul Irakului după experiența din Afganistan. Iranul este populat de 90 de milioane de oameni (față de Irak în 2003, când populația era 26 de milioane). Numai 61% sunt perși, iar restul sunt minorități etnice: 10% kurzi, 24% turci azeri, 2% arabi etc. În cazul răsturnării regimului clerical, tranziția către democrație sau întoarcerea la monarhie  nu va fi deloc ușoară.

Sursa Foto: Profimedia/Shutterstock

Autorul recomandă: Trump spune că poartă discuții cu Iranul: „Ultima oară când am negociat, a trebuit să le lovim centralele nucleare”