Avocatul Flavius Radu dezvăluie blatul din Dosarul „Ferma Băneasa”! Cum s-a putut vicia gradul de complexitate și repartizarea aleatorie

Dosarul „Ferma Băneasa” este departe de a se fi încheiat, chiar dacă s-a dat o sentință definitivă de condamnare. Dezvăluirile privind modul în care s-a instrumentat cauza, cu declarații explozive oferite GÂNDUL.RO de doi judecători strânși cu ușa la DNA și care au fost audiați de instanță ca martori în susținerea probatoriului acuzării din dosar, sunt acum completate de avocatul Flavius Radu.

Avocatul Radu pune cap la cap informațiile obținute, dezvăluirile sale despre blatul din Dosarul „Ferma Băneasa” arătând cum a fost posibil să se vicieze gradul de complexitate al dosarului și mai ales repartizarea aleatorie!

INEDIT Drumul spre nota 10. Povestea singurului elev din Prahova cu media maximă la Evaluarea Națională

19:24

EXTERNE Avertisment pentru turiști: amenzi de până la 2.000 de euro pe plajele din Spania dacă nu respectă aceste reguli

19:19

Dosarul „Ferma Băneasa”. Datele eronate introduse intenționat în sistem?

Într-o postare pe Facebook, Flavius Radu prezintă „Efectul «Butterfly» în repartizarea aleatorie a cauzelor”. Verificarea modalității de repartizare aleatorie a Dosarului „Ferma Băneasa”, efectuată zilele acestea, trebuie să țină cont de câteva elemente concrete, observate a se fi întâmplat în acest dosar.

„(…) repartizarea aleatorie a cauzei are drept scop asigurarea unui cadru procesual legal, echilibrat, în care judecătorii nu sunt «puși cu mâna», ci desemnați într-o manieră aleatorie de către un sistem informatic”, scrie cunoscutul avocatul. Totuși, „ca în cazul oricărui sistem informatic, introducerea unor date eronate generază un rezultat eronat”.

Mai întâi, Flavius Radu explică: „În cadrul repartizării aleatorii a cauzei, în funcție de obiectul cauzei, parametrii determinanți sunt – (i) complexitatea dosarului și (ii) termenul de distribuire, sau complexitatea maximă anuală, după caz. Complexitatea unei cauze se stabilește după o formulă matematică stabilită de CSM în care sunt avute în vedere câteva elemente, între care numărul de părți și numărul de volume, elemente care influențează în mod direct gradul de complexitate”.

Dosarul „Ferma Băneasa” a făcut o zi între Brașov și București

Iar de aici încolo, povestea „Ferma Băneasa” ia o cu totul altă direcție!

Iată ce punctează avocatul Flavius Radu, implicat și el în Dosarul „Ferma Băneasa”: „Cu alte cuvinte, dacă spre exemplu, în dosarul Ferma Băneasa, în loc de 26 de părți – câte au fost în mod real – au fost trecute 40 de părți, acest lucru afectează gradul de complexitate al cauzei și, pe cale ce consecință, repartizarea aleatorie. Că este așa, nu o spun eu… O spun, pe de o parte, datele cuprinse în fișa Dosarului «Ferma Băneasa» și pe de altă parte, ghidurile privind managementul activității grefierilor – «Introducerea aceleiaşi părţi de mai multe ori afectează calculul complexităţii dosarului».

Nu contează de ce, cum sau când. Contează că s-a întâmplat, iar acest lucru e dovedit. Gradul de complexitatea a cauzei «Ferma Băneasa» a fost viciat. Oare verificările ce se vor efectua de Înalta Curte vor releva cele arătate? Și dacă da, oare care va fi concluzia? Că a fost o eroare, dar oricum nu ar fi schimbat nimic? Și dacă tot se verifică, poate o sa explice cineva și cum se face că dosarul a plecat de la Curtea de Apel Brașov pe data de 23 decembrie 2019 și a fost înregistrat la ÎCCJ pe data de 24 decembrie, abia la ora 13:14?”.

Până la obținerea unor concluzii oficiale după ancheta deschisă cu privire la repartizarea aleatorie a dosarului, avocatul Flavius Radu lasă „aceste poze, pentru viitorime, pentru cei ce cred că viața e doar un lung șir de coincidențe!”. Sunt dovezi cu privire la datele eronate introduse în sistem.