Comisia de la Veneția, aviz de urgență pe legile justiției din România. „Par să se îndrepte în direcția corectă”

Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept („Comisia de la Veneția”) a publicat, printr-un comunicat de presă remis vineri seară, un Aviz de urgență cu privire la trei proiecte de lege referitoare la sistemul de justiție din România.

Este vorba despre Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii, Legea privind organizarea judiciară și Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Avizul a fost solicitat în septembrie 2022 de către Comisia pentru onorarea obligațiilor și angajamentelor statelor membre ale Consiliului Europei din cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE).

Comisia de la Veneția remarcă „orientarea în direcția corectă” a „Legilor justiției”

Potrivit comunicatului citat, fiind vorba de o opinie urgentă, Comisia nu poate exclude existenţa în cele trei reglementări şi a altor probleme decât cele observate, însă apreciază că în general cele trei legi par să fie orientate în direcţia corectă. Se remarcă mai multe elemente pozitive, în primul rând absenţa amestecului politic în activitatea DNA.

DETALII EXCLUSIVE Un ofițer de la Școala de Poliție „Vasile Lascăr” din Câmpina a fost reținut după ce ar fi încercat să violeze un elev

21:19

METEO Avertizare Cod portocaliu de ninsoare în România. Zona unde zăpada viscolită poate depăși chiar și 50 cm

20:44

Chiar dacă legile au fost adoptate în procedură de urgenţă, pregătirile au inclus consultarea tuturor părţilor interesate, apreciază Comisia de la Veneția. Numirea şi destituirea procurorilor cu funcţii importante este acum reglementată prin lege, nu prin ordine ale ministrului, iar implicarea mai multor părţi în astfel de numiri asigură transparenţa. Conform prevederilor legale, instrucţiunile superiorilor către procurorii subordonaţi trebuie date în scris, trebuie să fie legale şi trebuie motivate dacă contrazic deciziile subordonaţilor. Procurorul general nu poate respinge deciziile procurorilor din DNA şi DIICOT, iar controlul Ministerului Justiţiei este limitat la problemele de management.

La 25 octombrie 2022, ministrul Justiției din România solicitase ca acest aviz să fie tratat în procedură de urgență.

„Spre deosebire de reformele anterioare, legile actuale au făcut obiectul unei pregătiri îndelungate încă din 2020 și au avut loc numeroase consultări cu toate părțile interesate. Acesta este un aspect pozitiv, care trebuie să fie însă temperat de faptul că, la finalul procesului, dezbaterea parlamentară a fost desfășurată în mod precipitat. La fel ca în cazul avizelor anterioare, și Avizul din 2022 privind desființarea Secției de investigare a infracțiunilor din cadrul sistemului judiciar din România a criticat graba cu care a fost adoptată legea respectivă. Autoritățile române anunțaseră că vor lua în considerare opiniile Comisiei de la Veneția. Cu toate acestea, Guvernul nu a solicitat un aviz asupra proiectelor de lege. Guvernul a argumentat că acest lucru era necesar din cauza necesității de a asigura rapid încetarea MCV și de a intra în spațiul Schengen (…) Comisia de la Veneția regretă faptul că nu a fost consultată decât după ce legile au fost adoptate, în timp ce procedura pregătitoare îndelungată ar fi făcut posibilă obținerea avizului în prealabil. Această accelerare a procedurii a condus, de asemenea, la o adoptare pripită a legilor în Parlament. Dezbaterile în Parlament au început la 12 septembrie, iar legile au fost adoptate la 17 octombrie 2022. Se pare că s-a pus la dispoziție relativ puțin timp pentru dezbateri în Parlament, deoarece a fost aplicată o procedură de urgență. Autoritățile insistă asupra faptului că procesul de redactare a fost transparent și incluziv, că dezbaterea parlamentară fiind doar ultima etapă a acestui lung proces democratic. În Parlament, procedura de urgență a fost respectată pe deplin, a fost înființată o comisie specială, în conformitate cu procedura de urgență transparentă, care nu a afectat dezbaterile democratice, cu participarea tuturor grupurilor parlamentare și a părților interesate”, arată raportul Comisiei de la Veneția.

Ce recomandări are Comisia de la Veneția

Pe de altă parte, în comunicatul de vineri seară se vorbește și despre regretul că autoritățile române nu au solicitat un aviz Comisiei de la Veneția cu privire la cele trei proiecte de lege și că au lăsat la latitudinea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei să facă această solicitare.

Altfel, Comisia de la Veneția formulează următoarele recomandări principale pentru modificarea legilor privind sistemul judiciar:

1. ar trebui introdusă o selecție prin concurs și pentru directorii adjuncți, nu numai pentru președinții de instanțe și parchete;
2. procurorii de rang înalt, inclusiv procurorul general, precum și șeful procurori ai DNA și DIICOT și adjuncții acestora ar trebui să fie numiți pentru o perioadă mai lungă de timp și fără posibilitatea de reînnoire;
3. procurorul general nu ar trebui să aibă posibilitatea de a ocoli ierarhia procurorilor atunci când constată că măsurile de urmărire penală sunt ilegale sau nefondate. O astfel de constatare ar trebui să fie transmisă în jos prin ierarhia procurorilor;
4. ar trebui să se prevadă în mod explicit prin lege că poliția judiciară nu raportează cu privire la activitatea sa către ministrul de interne.