CSM, reacție față de informațiile mediatizate privind locuințele de SERVICIU: Reiterarea unor situaţii juridice vechi dezinformează societatea

Doar șapte magistrați, respectiv 0,1% din totalul celor în funcție, de 7.008, ocupă în prezent o locuință de serviciu, a transmis, luni, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), în contextul apariției unor articole referitoare la acest subiect, atrăgând atenția că aceste contracte au fost încheiate sub imperiul legislației anterioare care e deja abrogată.

Oficialii CSM precizează, cu privire la articolele de presă mediatizate pe parcursul ultimelor zile, referitoare la posibilitatea păstrării locuinţelor de serviciu de către magistraţi după eliberarea din funcţie, că legislația în temeiul căreia s-au încheiat aceste contracte este abrogată.

CONTROVERSĂ Donald Trump a redus exercițiile militare din Coreea de Sud de dragul lui Kim Jong Un: „Sunt prieten cu el și nu am vrut să-l insult”

00:28

MILITAR Cum încearcă SUA să transporte petrolul în secret din Golful Persic. Operațiunea se întâmplă chiar sub nasul Iranului

23:43

Potrivit CSM, legislaţia anterioară, respectiv Legea nr. 303/2004, abrogată încă din data de 15 decembrie 2022, prevedea că judecătorii şi procurorii au dreptul la închirierea locuinţelor de serviciu, că acestea nu puteau fi cumpărate, iar în cazul pensionării pentru limită de vârstă, titularul contractului de închiriere şi, după caz, soţul ori soţia acestuia îşi păstrează drepturile locative pe tot parcursul vieţii.

„Modificarea legii în anul 2022, în sensul eliminării acestui beneficiu la momentul eliberării din funcţie  s-a realizat la inițiativa Consiliului Superior al Magistraturii. Situaţiile juridice prezentate în articolele de presă s-au născut sub imperiul legii vechi, contractele de închiriere fiind încheiate acum 10 – 20 de ani și fiind guvernate de legea în vigoare la acel moment, ca principiu de drept în legislaţia românească şi europeană”, arată CSM.

În acest moment, Legea nr. 303/2022 prevede încetarea contractului de închiriere a locuinţelor de serviciu la data eliberării din funcţie, inclusiv prin pensionare, a titularului.

Astfel, în prezent numai șapte magistraţi în funcţie beneficiază de locuinţă din fondul locativ al Ministerului Justiţiei, marea majoritate a contractelor fiind încheiate în perioada 2007 – 2013.

„Regimul juridic al locuințelor de serviciu presupune tocmai închirierea imobilelor către propriii angajați și nu este specific categoriei profesionale a  magistraților, existând multe alte domenii profesionale în care legislaţia prevede posibilitatea atribuirii unei locuinţe de serviciu. Acest beneficiu are reglementare în Legea nr. 114/1996 şi în alte acte normative primare sau secundare”, arată CSM.

Astfel, beneficiază de locuinţă de serviciu, de exemplu, medicii, personalul MAI, militarii şi familiile acestora, personalul ISU (pompieri, salvatori), cercetătorii, prefectul, subprefectul, funcţionarii publici şi înalţii funcţionari publici.

„Sistemul judiciar a manifestat o preocupare constantă pentru modificarea mai multor situații normative de acest gen, sesizând şi solicitând el însuşi corectarea unor prevederi legale care nu mai corespundeau realităţilor sociale actuale”, potrivit CSM.

„În acest context, reiterarea unor situaţii juridice vechi, născute sub imperiul legislaţiei anterioare abrogate, precum cele referitoare la vârsta de pensionare, la posibilitatea ca pensia să depăşească venitul net în plată ori la posibilitatea păstrării locuinţelor de serviciu închiriate după eliberarea din funcţie, fără a preciza că acestea nu se mai pot naşte în temeiul legislaţiei actuale, dezinformează societatea şi are ca scop exclusiv amplificarea emoţiei sociale negative la adresa corpului magistraţilor”, subliniază oficialii CSM.

Recomandăm și:

Un consultant fiscal explică de ce românii care au lucrat în Italia au PENSII MICI. În multe cazuri, este vorba de doar câteva zeci de euro

Ministrul Muncii anunță categoria de pensionari care scapă de plata CASS: „Nu vor plăti niciun leu în plus”

CSM: Salariile nete ale judecătorilor din România, pe locul 22 din 27 în Uniunea Europeană