Directorul ANP: „Avem un deficit de personal de 17,64% și 25.280 deținuți!”. Bugetul pentru salarii nu acoperă tot anul, se fac eforturi de finanțare

În spatele gratiilor, viața este cu totul alta. Și, desigur, confortul de acasă este diminuat drastic pentru că acolo, în penitenciar, nimeni nu ajunge fără a fi fost condamnat pentru una sau mai multe infracțiuni. Unele înfiorătoare, precum crimele, violurile, pedofilia, traficul de droguri, de persoane, în general infracțiunile contra vieții. Unii, însă, ajung pentru o perioadă mai scurtă sau mai lungă în custodia unităților ANP pentru că au furat, au luat mită, au făcut trafic de influență, au înșelat, au fraudat. Lista e lungă cât tot Codul penal. Administrația Națională a Penitenciarelor nu este deloc o instituție ușor de gestionat. Cei care lucrează în închisori (unele de maximă siguranță) sau în spitalele penitenciar sunt la rândul lor lipsiți de libertatea pe care o au alți bugetari câtă vreme se află în timpul orelor de activitate. Nu e deloc ușor, e și riscant. E un mediu în care trebuie să ai tăria incoruptibilității, corectitudinii și asumării profesiei dacă vrei să reziști sau să nu ajungi coleg de celulă cu deținuții care încearcă să te atragă în activități infracționale.

În contextul actual, în care instituțiile statului se zbat în degringolada unei crize economico-financiare care a pus Guvernul în situația de a lua măsuri dure, pentru a scădea deficitul major și pentru a scăpa de amenințarea atingerii pragului junk care ar pune pe fugă investitorii, nici Administrația Națională a Penitenciarelor nu stă pe roze.

HOROSCOP Numerologia anului 2026 indică un an deosebit. Datele cheie și predicțiile după ziua de naștere

11:00

LIVE 🚨 Ziua în care bucureștenii își aleg noul primar. Nicușor Dan, Traian Băsescu, Anca Alexandrescu, Ciprian Ciucu și Cătălin Drulă au votat deja

10:55

La această oră, se lucrează, împreună cu Ministerul Justiției și sindicatele pe ramură la un plan de reorganizare, de reformă, care să protejeze – pe de o parte, personalul aflat și el în deficit, dar și să se gestioneze mai bine veniturile și cheltuielile în condițiile în care speranțele unei rectificări bugetare sunt aproape nule.

ANP are, din 16 mai 2025, un nou director general, Bogdan Burcu. Acesta provine din sistem, are 23 de ani de activitate în ANP, a fost director la Penitenciarul Rahova, este o persoană de la care angajații așteaptă reformă și o imagine mai bună după ce fostul director ANP, Dan Halchin, a fost schimbat din funcție în parte și la cererea sindicaliștilor care au susținut public că mandatul acestuia a fost unul plin de abuzuri și nereguli.

Raportul Corpului de control al ministrului Justiției pe tema mandatului lui Halchin nu a fost încă finalizat, dar despre reformă și ce generează, la nivelul ANP, criza prin care trece România, da, se poate discuta. Toate detaliile legate de activitatea ANP în prezent și în viitorul apropiat le aflați din amplul interviu realizat la Gândul Exclusiv cu comisarul șef de poliție penitenciară Bogdan Burcu, noul șef al instituției.

Supraaglomerarea din penitenciare este de 122%. “Avem investiții în desfășurare!”

La data la care am realizat interviul, cu câteva zile în urmă, numărul persoanelor custodiate, aflate în penitenciarele din România crescuse la 25.280. Întrebat care este cauza principală a acestei creșteri a numărului de deținuți în compaație cu finalul de an 2024 sau primul trimestru al acestui an, directorul general Bogdan Burcu a declarat că efectele provin și din faptul că au existat schimbări la nivelul legislației.

“Suntem pe o tendință de creștere. Sunt mai multe cauze care contribuie dintr-o perspectivă, o schimbare din perspectiva legislației, ca urmare a unor situații apărute la nivel de societate. Au fost necesare corecții legislative și a apărut legislație nouă. Legea Anastasia. Pe cei care conduc sub influența băuturilor, alcool sau al substanțelor interzise ca urmare a cazurilor «2 mai» și cazul «Anastasia», care sigur că au contribuit la o creștere a numărului de persoane aflate în custodie, dar  avem și o tendință de creștere a numărului de persoane expatriate din alte state ale Uniunii Europene care ne returnează unii dintre cetățenii conaționali care săvârșesc infracțiuni în afara României. În anul 2025, 495 de persoane au fost extrădate și primite în sistemul penitenciar.”

Despre locuri libere în închisori nu poate fi vorba. Sunt ani de zile de când supraaglomerarea penitenciarelor a rămas un subiect dezbătut pe larg în media și încă nerezolvat.

“Avem supraaglomerare atât pe unități, cât și la nivel de sistem. În momentul de față avem un grad de supraaglomerare undeva la 122%. Din păcate, deși s-au făcut eforturi în ultimii ani de creștere a capacității de cazare, încă nu am reușit să acoperim tot deficitul de locuri de cazare, dar ne străduim. Avem investiții în desfășurare, avem penitenciare în construcție – dacă ne referim la cel de la Berceni și Unguriu și dacă ne ducem la bun sfârșit toate investițiile, am ajunge cumva să acoperim deficitul”, a explicat directorul ANP. Conform datelor ANP, acestea au termene de finalizare 2028 și 2029.

“Banii sunt alocați printr-un împrumut de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei și trebuie să existe, evident, și o contribuție a statului român. 20% reprezintă contribuția statului și 80% banii din împrumutul acordat pentru patru proiecte. Într-un final, posibil să rămânem doar cu cele două penitenciare, dar sigur dacă sunt bani…”, a mai spus directorul general al ANP.

Efectele măsurilor de austeritate asupra ANP

Cum se răsfrâng măsurile Guvernului, care dintre ele vor fi aplicate și la nivelul acestei instituții de siguranță națională și ce efecte ar putea avea? La această oră, la nivelul ANP nu există date certe, nu s-a făcut, deocamdată, un calcul pentru a se putea spune la ce sume s-ar ajunge prin tăierea unor sporuri.

„Vedem și noi ce se întâmplă în spațiul public, vedem și poziția Guvernului, poziția coaliției de guvernare și evident că ne facem tot felul de scenarii și analize astfel încât să vedem cum ne putem adapta situației economice existentă la nivelul țării. În momentul de față, bugetul de la începutul anului până în prezent în ceea ce privește salariile nu este îndestulător, neacoperindu-ne două luni. Ultimele două luni ale anului nu sunt acoperite de buget. (…) Însă, sigur că, de principiu, asta se întâmpla în fiecare an, dar la rectificări primeam restul de sumă ce ne lipsea pentru acoperirea fondului de salariu”.

„Vom vedea ce ne rămâne din banii pe care îi avem alocați până la sfârșitul anului!”

Premierul Ilie Bolojan nu este foarte darnic, semnalele din partea coaliției aflate la guvernare în ce privește rectificările bugetare nefiind pozitive. Dimpotrivă. Dacă la rectificarea bugetară ANP nu va primi banii de care are nevoie, ce se va întâmpla?

“Am văzut poziția domnului prim-ministru în care a afirmat cu subiect și predicat că rectificările la nivelul ministerelor vor fi unele, nu pozitive, ci dimpotrivă, negative. Și atunci sigur că trebuie să ne uităm la bugetul existent, de unde putem lua!

Probabil că vor exista anumite investiții care vor fi suspendate pentru că ele sunt într-un procent de execuție și atunci trebuie să facem și noi o analiză. Suntem în pline analize la nivelul structurilor economice ale sistemului penitenciar, să vedem ce e fezabil să ducem mai departe, dacă am ajuns la un grad de execuție de 70-80% sau, așa cum spunea și domnul prim-ministru, dacă avem garanția că până în august 2026 reușim să le și finalizăm.

Ne uităm și pe oportunitatea unor investiții. Avem multe șantiere deschise la nivel de sistem, în primul rând pentru creșterea capacității de cazare, dar au mai fost unele și pentru creșterea gradului de siguranță al penitenciarelor, sistemului sau ale unităților din sistemul penitenciar și vom vedea ce ne rămâne din banii pe care îi avem alocați până la sfârșitul anului”.

Cât câștigă un agent de penitenciare

Directorul general al ANP a declarat, în interviul de la Gândul Exclusiv, că un agent la nivel de sistem penitenciar, “o persoană care lucrează în contact cu deținuții direct are un salariu undeva în jurul sumei de 5.000 lei net, 5.312 lei, dacă ne referim la un agent definitiv sau 4.189 lei dacă ne referim la un agent debutant.

La aceasta  se adaugă o normă de hrană de aproximativ 1.000 lei net și, evident, pentru cei care nu dețin condițiile de acordare, o anumită sumă, care poate fi o compensare a chiriei pentru cei care dețin o locuință proprietate personală la momentul încadrării”.

Cifra optimă de personal pentru sistemul penitenciar ar fi de 20.000. Schema actuală este de 16.041 posturi, din care sunt ocupate doar 13.212

Șeful ANP afirmă că dacă s-ar adăuga la salariul de bază un procent maximal în ceea ce privește chiria la un agent definitiv, atunci acesta s-ar ridica, net, la circa 7.000 lei. În cazul în care s-ar tăia aceste sporuri, s-ar ajunge la 5.000 lei. Cât de atractiv ar mai fi pentru cineva să se angajeze în sistemul penitenciar?

“Având în vedere ce se întâmplă în concursurile pe care sistemul le-a desfășurat, deocamdată sunt blocate și alte forme de încadrare decât cele prevăzute din repartizarea absolvenților școlilor de profil care școlarizează angajați pentru sistemul penitenciar.

Am văzut că cel puțin în unele zone, cum ar fi București, de pildă, nu avem suficienți candidați față de posturile pe care le-am scos în concurs. Noi suntem la un deficit de personal de aproximativ 18% – 17,64% la schema prevăzută în momentul de față.

Sistemul are 16.041 de posturi și ocupate 13.212 astăzi. Undeva, prin 2016, în cadrul unui proiect comun cu organizațiile sindicale la nivel de sistem finanțat pe un proiect european, s-au stabilit niște standarde de personal – de câți oameni ai avea nevoie pentru activitățile desfășurate la nivel de sistem.

În general, în câmpul muncii efective, nu s-au standardizat și funcții de conducere sau alte funcții de la nivel de sistem și acolo necesarul a rezultat că e nevoie de undeva la 23.000 de lucrători la nivel de sistem, așa cum arată activitățile ce ar trebui desfășurate conform legislației de organizare și funcționare și conform legislației execuțional-penale actuale. Totuși, 23.000 până la urmă a părut că este o cifră destul de mare și s-a convenit împreună cu organizațiile sindicale că 20.000 ar fi cifra optimă pentru funcționarea sistemului penitenciar. Deci, dacă ne raportăm la cei 20.000 câți ar trebui să fim, cei 13.000 din activitate reprezintă o cifră mică”.

Deficitul la medicii din sistemul ANP este de 45,75%, 20% la asistenți și 36% la psihologii din mediul carceral

La nivelul ANP, nici schema de personal medical nu este acoperită. Și aici există deficit atât în ce privește numărul medicilor angajați, dar și asistenții sau psihologii. Există cazuri în care survin decese ale unor persoane custodiate, unele dintre acestea sunt disecate în spațiul public ca fiind suspecte sau, uneori, se pune la îndoială actul sau procedurile medicale.

“Știu problemele ridicate în spațiul public, mai ales de dată recentă. Din păcate și din nefericire, da, noi avem 376 de posturi de medici prevăzute la nivel de sistem, dintre care ocupate sunt doar 204. Deci 45,75% un deficit de medici, iar în ceea ce privește asistenții medicali, dintr-un total de 762 de posturi ocupate, sunt doar 616, deci un deficit de aproximativ 20%. La psihologi, din 277 de posturi ocupate sunt 177. Deci un deficit de 36% aproximativ”.

Fenomenul drogurilor în penitenciare. Explicațiile directorului ANP despre sistemul de supraveghere a persoanelor custodiate și cum intră droguri prin corespondență!

Oricine se uită pe cifrele de mai sus s-ar putea întreba cum face față sistemul penitenciar cu un personal medical angajat aflat mult sub necesități și care răspunde de viața a 25.280 de deținuți, fiecare cu problemele lui, cu boli cronice sau afecțiuni dobândite în timpul detenției.

Mai mult, există ample discuții în spațiul public legate de fenomene grave precum drogurile din penitenciare și faptul că unii deținuți care urmează tratamente își vând din pastile contra unor beneficii. Cum ar putea fi stopat sau măcar diminuat acest fenomen și aceste obiceiuri periculoase necontrolate?

“Discutăm de deficitul de personal. Noi, ca să acoperim nevoia sistemului, se fac foarte multe ore suplimentare de către personalul existent, peste 1.000.000 de ore care se rostogolesc anual la nivel de sistem penitenciar, pentru că, până la urmă, angajații sunt oameni, nu sunt nici mașini, nici roboți și evident că, așa cum e normal să fie, ar trebui să aibă un program prevăzut de Codul de legislație a muncii și să se încadreze în el.

Din nefericire, nu reușim să ne încadrăm. Și atunci, apelând și la bunul simț al oamenilor și, evident, căutând niște forme de compensare… La un moment dat ele se compensau în bani. Acum se compensează cu timp liber.

Căutăm să asigurăm funcționalitatea sistemului și siguranța lui. Noi suntem conștienți și recunoaștem că există și situații în care sistemul de siguranță este cumva ocolit. Închipuiți-vă că pe o secție de deținere – vă dau exemplu penitenciarul de unde vin, Penitenciarului Rahova – avem secții de 250-260 de persoane în custodie, unde își desfășoară activitatea, din păcate, într-o tură normală, doar doi colegi.

Avem la Penitenciarul Rahova, în tranzit, deținuți din maximă siguranță, aflați poate la dispoziție INML pentru întreruperea pedepsei din motive medicale. Căutăm și, de-a lungul timpului, în ani, am suplimentat… S-a întărit serviciul de supraveghere prin montare de camere video care să sprijine sistemul în supraveghere a persoanelor custodiate, printr-o creștere a securității dinamice, prin a căuta, implicând tot personalul de la nivelul unității, să cunoaștem preocupările și problemele deținuților, astfel încât să putem veni în întâmpinarea lor, rezolvându-le.

Desigur, crește și siguranța, pentru că spunea cineva la un moment dat, un profesor la momentul în care am intrat în sistem, că cel mai sigur penitenciar este cel din care deținutul nu vrea să plece. Altfel, oricât ar fi el de sigur (n.r.-penitenciarul), va prezenta întotdeauna probleme de siguranță, cu atât mai mult într-o zonă de deficit accentuat de personal în care ne găsim. Trebuie să recunoaștem infrastructura învechită și o lipsă, poate, de dotări pe care alte sisteme le au.

Și noi căutăm să ne ridicăm la standardele altor sisteme, modele. (…) Lucrez de 23 de ani în sistem și am lucrat în contact direct cu foarte mulți…multe dintre persoanele din custodie își conștientizează situația. Mulți dintre ei conștientizează că trec printr-o experiență nefastă, nefericită a vieții lor și caută să treacă prin această experiență cât de repede pot, într-un mod care să nu-i afecteze pe toată viața. Avem un grad de recidivă la 36% la nivelul sistemului penitenciar. Încă avem.

Aici e o problemă din punctul meu de vedere, la care ar trebui să participe mai mulți actori la nivel la nivelul statului. Avem o strategie națională de prevenire a recidivei și suntem în contact și o să avem întâlniri interministeriale la nivelul mai multor instituții pentru a aborda această problemă, ca să vedem cum putem să reducem și mai mult recidiva”.

Revenind la problema drogurilor din penitenciare, directorul ANP a făcut referire nu numai la proiectele aflate în derulare prin care se asigură terapia foștilor consumatori de substanțe interzise, dar a vorbit și despre cazurile în care unii angajați s-au lăsat antrenați în filiere de trafic de droguri în interiorul spațiilor de detenție.

„Este foarte adevărat, sistemul ori de câte ori are semnale de astfel de natură de așa natură, semnalează, sesizează de îndată instituțiile abilitate și ne referim la parchete, structuri polițienești care, împreună, acordă sprijin în documentarea unor astfel de fapte penale și cei care aleg un astfel de drum ajung să fie trași la răspundere penală. Și avem cazuri – ele au fost evidențiate de-a lungul timpului inclusiv în media-  inclusiv de angajați care au plătit cu libertatea un astfel de drum pe care au ales să meargă. Deci, din perspectiva asta, avem și programe preventive, inclusiv în ceea ce privește persoanele din custodie și, desigur, și de creștere a conștientizării în rândul personalului că se pot expune dacă aleg un alt drum și la ce consecințe s-ar expune”.

Întrebat dacă mai intră droguri prin corespondență în penitenciare, directorul general al ANP, Bogdan Burcu a declarat că, din nefericire, se mai întâmplă și acum acest fenomen.

“Intră, din nefericire. Știți cum este un penitenciar. Avem un fenomen oarecum destul de redus totuși, de foițe impregnate cu substanțe care au un efect halucinogen. Da, și ele ajung în posesia de deținutului.

Le porționează, le bagă în țigări și le fumează”.

Ce spune directorul ANP despre cazul Ciprian Pian

La începutul lunii iunie, penitenciarele au devenit iarăși subiect de breaking news și dezbateri ample după decesul lui Ciprian Pian. Acesta a murit în Penitenciarul Jilava, la vârsta de 36 de ani. El executa o pedeapsă de 3 ani și 3 luni de închisoare, după ce, la data de 4 august 2020, l-a bătut – împreună cu fratele său, Vasile Duduianu, cunoscut drept Grațian – pe cel care îl înjunghiase mortal pe Florin Mototolea, alias Emi Pian, fratele lor mai mare.

ANP a transmis, într-un comunicat, toate datele referitoare la modul în care au fost realizate procedurile medicale imediat după ce deținutul s-a prezentat acuzând dureri în piept și până la momentul constatării decesului. Totuși, după deces, s-a vehiculat informația conform căreia Ciprian Pian ar fi urmat un tratament psihiatric care ar fi putut să-i agraveze starea de sănătate. Deocamdată, însă, nu există un rezultat de la laboratorul toxicologic al INML pentru a certifica o astfel de ipoteză. Iată ce a declarat directorul general al ANP la Gândul Exclusiv despre acest caz:

“Nu, din câte cunosc, nu urma niciun tratament psihiatric (n.r.- Ciprian Pian). S-a vehiculat în spațiul public că ar fi luat anabolizante sau, mă rog, pastile interzise sau fără o prescripție din partea unui medic. Nu avem astfel de date în acest moment.

Așteptăm să vină buletinul toxicologic și să vedem dacă a avut în organism…Încă nu a sosit. Dacă ne referim la persoana în cauză, probabil că au fost și niște elemente existente la nivel patologic sau genetic, ca să spun așa. Și asta ar fi putut să contribuie. Dar nu avem buletinul toxicologic. Noi nu putem să facem o afirmație că ar fi luat substanțe sau medicamente fără prescripție care să-i fi accelerat decesul.

Deși este o situație tragică, orice pierdere de viață omenească pentru noi este o tragedie, indiferent că ea se întâmplă în rândul personalului din custodie sau în rândul personalului angajat. Că am avut și situații de genul ăsta la nivel de sistem, fie de foști angajați sau de angajați… Probabil că și stresul a avut o contribuție!”

RECOMANDĂRILE AUTORULUI:

Ministrul Justiției, în vizită de lucru în penitenciarul în care a murit Ciprian Pian

Cum a plecat un șef de la Penitenciarul Rahova cu ceasul lui Radu MAZĂRE. Fostul primar a fost nevoit să ceară AJUTOR