Dosarul azilelor de la Bihor. Undă verde a instanței pentru ca DIICOT să se îndrepte spre funcționari și instituții publice care „livrau” persoane familiei Pașca – MOTIVARE

Judecătorul de drepturi și libertăți care a stabilit cercetarea sub control judiciar a familiei Pașca arată în motivarea sa că indiciile și probele actuale ale DIICOT privind fapta de grup infracțional organizat sunt clare, că familia Pașca a lucrat pe lângă legile statului român, dar că în egală măsură același gen de fapte trebuie verificat de procurori și în cazul funcționarilor publici și al instituțiilor care aduceau persoane la centrele clandestine din Bihor.

Astfel, scrie magistratul Andrada Albescu, în motivarea sa, „din materialul probator administrat până în prezent rezultă că o parte semnificativă dintre persoanele ajunse în locațiile administrate de inculpați nu au fost identificate ori recrutate în mod direct de către aceștia, ci au fost direcționate către acele locații chiar de instituții publice (unități medicale, servicii de ambulanță, autorități ale administrației publice locale ori servicii publice de asistență socială), instituții care, confruntate cu persoane aflate în situații extreme de vulnerabilitate socială și medicală, nu au identificat alte soluții efective pentru protecția acestora”.

REACȚIE Psihiatrul Gabriel Diaconu acuză statul de complicitate la tragedia din Bihor: Nu l-a „creat” pe Pașca, dar i-a dat pacienți

14:11

FLASH NEWS „Ucraina are nevoie urgentă de mai multe capacități de apărare aeriană”. Ursula von der Leyen a reacționat după ultimul atac al Rusiei asupra Kievului

14:00

Judecătorul: Instituții publice au dus persoane la familia Pașca

În acest sens, mai scrie instanța, „judecătorul observă că instituțiile publice au fost cele care au facilitat ajungerea beneficiarilor în locațiile administrate de inculpați, vulnerabilitatea persoanelor pretins exploatate fiind cunoscută de autoritățile publice, fără ca acestea să identifice ori să ofere, în concret, alternative viabile de protecție”.

„Această constatare nu conduce la concluzia că activitatea desfășurată de inculpați ar fi fost, prin ea însăși, licită ori justificată și nici nu exclude posibilitatea ca, profitând de această realitate socială, inculpații să fi urmărit obținerea unor foloase patrimoniale prin modalitatea descrisă de acuzare.

Ea demonstrează însă că prezenta cauză nu poate fi analizată exclusiv prin prisma gravității abstracte a infracțiunilor cercetate, fără evaluarea împrejurării esențiale că activitatea desfășurată de inculpați s-a dezvoltat și s-a menținut în timp într-un context în care chiar instituțiile statului apelau la inculpați pentru rezolvarea unor situații pe care nu reușeau să le gestioneze prin propriile mecanisme instituționale”, se arată în motivarea din dosar.

Această concluzie, explică magistratul Albescu, este susținută și de Recomandarea nr. 90/19.06.2025 emisă de Avocatul Poporului, depusă la dosar de apărătorul inculpaților, din care rezultă că, la nivel național, centrele rezidențiale destinate persoanelor adulte cu dizabilități funcționează, în numeroase județe, la capacitate maximă ori se află în proces de restructurare, neexistând locuri disponibile pentru internarea unor noi beneficiari.

Totodată, în același document se reține că, în lipsa unor alternative instituționale funcționale, persoane vulnerabile erau direcționate din unitățile spitalicești către Asociația Dumbrava, fiind evidențiată dificultatea sistemului public de a identifica alte soluții de protecție pentru această categorie de persoane.

Judecătorul vede incapacitatea statului în vorbele lui Pașca

În același sens prezintă relevanță și declarația inculpatului Pașca Viorel-Teodor dată în fața judecătorului de drepturi și libertăți, acesta susținând că a solicitat în repetate rânduri instituțiilor publice competente să preia beneficiarii aflați în locațiile administrate de el, arătând că, în lipsa unei asemenea preluări, a continuat să îi găzduiască apreciind că alternativa era abandonarea acestora.

Judecătorul nu valorifică această declarație sub aspectul înlăturării suspiciunii rezonabile, însă o apreciază ca relevantă în înțelegerea contextului factual în care inculpatul afirmă că și-a desfășurat activitatea.

În același timp, judecătorul apreciază că evaluarea pericolului concret pentru ordinea publică trebuie realizată prin raportare la întregul material probator administrat în cauză, inclusiv la acele împrejurări care infirmă imaginea unei activități desfășurate exclusiv în condiții degradante.

Astfel, deși locațiile administrate de inculpați nu funcționau cu respectarea cadrului legal aplicabil furnizării serviciilor sociale și nu îndeplineau standardele impuse de legislația specifică, persoanele cazate beneficiau de spații amenajate pentru locuire dotate cu paturi speciale, noptiere, grupuri sanitare și televizoare, aspecte care relevă existența unor spații de cazare, de curățenie și igienă corespunzătoare. De asemenea, persoanelor cazate le erau asigurate, în mod constant, hrană, îmbrăcăminte, medicație și acces la servicii medicale.

Nelegale, dar necesare?

Aceste împrejurări, se arată în motivare, „nu sunt de natură să înlăture suspiciunea rezonabilă și nici concluziile rezultate din celelalte probe privind existența unor deficiențe serioase referitoare la administrarea tratamentului medicamentos, lipsa personalului calificat, insuficiența supravegherii ori nerespectarea standardelor prevăzute de legislația în materia serviciilor sociale, însă relevă că prezenta cauză nu corespunde ipotezei unor persoane abandonate în condiții incompatibile cu existența umană, împrejurare ce diminuează intensitatea pericolului concret pe care l-ar genera lăsarea inculpaților în libertate”.

„Tot astfel, din declarațiile martorilor și ale beneficiarilor rezultă că persoanele decedate erau înmormântate, fiind efectuate demersurile administrative necesare constatării decesului și organizării înmormântării în cadrul cimitirului greco-catolic, împrejurare care, deși nu este aptă să înlăture suspiciunea rezonabilă privind interesul inculpaților pentru ajutoarele de înmormântare, relevă faptul că beneficiarii nu erau abandonați după deces.

Așadar, evaluând ansamblul probelor administrate, judecătorul constată că prezenta cauză nu relevă situația unor persoane abandonate în condiții incompatibile cu existența umană, ci a unor persoane cărora li se asigurau, chiar într-un cadru neautorizat și insuficient raportat la exigențele legale, hrană, cazare, îmbrăcăminte, medicație și acces la servicii medicale, precum și efectuarea formalităților necesare în caz de deces”, mai scrie magistratul Albescu.

Mai reține judecătorul că majoritatea persoanelor aflate în locațiile administrate de inculpați reprezentau persoane fără adăpost, lipsite de sprijin familial ori abandonate de aparținători.

În aceste condiții, fără a minimaliza gravitatea acuzațiilor formulate și fără a aprecia că lipsa autorizării ori nerespectarea standardelor legale de funcționare ar putea fi justificată prin împrejurările cauzei, judecătorul nu poate ignora că alternativa concretă existentă pentru o parte semnificativă dintre beneficiari nu era accesul la un serviciu social autorizat, ci lipsa oricărei forme de protecție instituțională, respectiv revenirea în stradă.

Această împrejurare nu este aptă să înlăture suspiciunea rezonabilă privind săvârșirea infracțiunilor cercetate și nici să justifice eventualele încălcări ale legii penale, însă reprezintă un element factual care trebuie avut în vedere în evaluarea necesității privării de libertate și a intensității pericolului concret pentru ordinea publică.

Probleme majore pentru familia Pașca – GIO sesizat de instanță

„În ceea ce privește infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat, judecătorul de drepturi și libertăți apreciază că, din ansamblul probelor administrate până în prezent, rezultă indicii suficiente care susțin, la nivelul standardului suspiciunii rezonabile, existența unei structuri organizate, stabile și ierarhizate, în cadrul căreia inculpații au acționat în mod coordonat și cu atribuții prestabilite, pe o perioadă îndelungată de timp.

Astfel, probele administrate relevă că activitatea desfășurată în cadrul locațiilor administrate de inculpatul Pașca Viorel-Teodor nu avea un caracter ocazional, ci presupunea existența unei organizări interne, a unei repartizări constante a atribuțiilor și a unei colaborări permanente între membrii implicați în administrarea locațiilor și gestionarea beneficiarilor.

În acest sens, din analiza efectuată anterior rezultă că inculpatul Pașca Viorel-Teodor exercita atribuțiile decizionale privind funcționarea întregului mecanism, în timp ce inculpata Păcală Delia-Mioara coordona activitatea curentă desfășurată în locații, menținea legătura cu instituțiile publice și unitățile medicale și supraveghea activitatea personalului.

Totodată, inculpații Pașca Florica, Pașca Daniel-Sabin, Pașca Abel-Timotei și Pașca Viorel-Emanuel exercitau, potrivit probelor administrate, atribuții distincte privind administrarea unor locații, gestionarea formalităților administrative și bancare, obținerea prestațiilor sociale, administrarea documentelor beneficiarilor ori acordarea unui sprijin administrativ și logistic activității desfășurate.

Judecătorul observă că atribuțiile exercitate de inculpați se completează reciproc, iar interceptările telefonice, declarațiile investigatorului sub acoperire, declarațiile martorilor și celelalte mijloace de probă relevă existența unei colaborări permanente între aceștia, a unui circuit decizional bine conturat și a unei subordonări funcționale față de inculpatul Pașca Viorel-Teodor, deciziile importante fiind luate de acesta și puse în executare de ceilalți participanți, potrivit rolului concret exercitat de fiecare.

De asemenea, caracterul repetitiv al activităților desfășurate, durata îndelungată a acestora, existența mai multor locații utilizate pentru adăpostirea beneficiarilor, precum și repartizarea atribuțiilor între participanți constituie elemente care susțin, în această etapă procesuală, existența unei structuri organizate, iar nu a unor acte izolate sau ocazionale”, se mai arată în documentul de la dosar.