Cum a reușit Viorel Pașca să se infiltreze în administrația locală. Fiul său ajuns viceprimar PNL făcea calcule de profitabilitate în afacerea cu bătrâni

Viorel Pașca ar fi reușit adesea să fenteze birocrația românească în ceea ce privește procedurile de înmormântare, de asistare a unor bătrâni sau chiar de a administra cămine de bătrâni fără nicio formă legală, doar sub paravanul unei asociații de „binefacere”.

Probele anchetatorilor DIICOT arată cum a fost posibilă eliberarea de bandă rulantă a unor certificate de deces unor persoane altele decât rude directe ale decedaților, încasarea de bani pentru asistența socială a bătrânilor ținuți în aceste cămine și cum plănuia grupul infracțional organizat cercetat de DIICOT să ridice ștacheta în vederea majorării substanțiale a profiturilor directe obținute de pe urma seniorilor.

„Cârtița” lui Pașca din sânul administrației locale

Cercetările efectuate, scriu anchetatorii DIICOT în dosarul aflat la instanța de judecată, au relevat faptul că în activitatea infracțională este implicat și fiul lui Pașca Viorel-Teodor, respectiv, PAȘCA VIOREL-EMANUEL care deține funcția de vicepreședinte al Asociației Dumbrava Dumnezeu Poartă de Grijă și este membru fondator alături de Pașca Viorel-Teodor și Pașca Abel-Timotei al asociației, iar în paralel deține și funcția de viceprimar PNL al comunei Holod, jud. Bihor, pe raza administrativ-teritorială a căreia se află satul Dumbrava și un număr semnificativ de imobile în care sunt exploatate persoane cu dizabilități psihice, inclusiv sediul asociației sus-menționate.

INEDIT Un nou „Super-Pământ” a fost descoperit la 28 de ani-lumină de Sistemul Solar. Exoplaneta este de 8 ori mai mare decât Terra și ar putea fi colonizată

06:00

EXCLUSIV Măștile chinezești, descoperirea „revoluționară” a spărgătorilor de case. Lumea hoților a intrat într-o nouă eră

05:00

Viorel Pasca, liderul Asociatiei „Dumbrava – Dumnezeu Poarta de Grija”, este adus la sediul central al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) din Bucuresti pentru audieri intr-un dosar privind constituirea unui grup infractional organizat, traficul de persoane si exploatarea persoanelor vulnerabile. MIHAI POP / GMN / MEDIAFAX FOTO

S-a conturat suspiciunea că, mai scriu procurorii, din postura de viceprimar al localității Holod, funcție din care Pașca Viorel Emanuel are în mod implicit un ascendent asupra funcționarilor din cadrul primăriei, dat de subordonarea administrativă, acesta a acordat sprijin grupării infracționale, având acces la informații referitoare la deciziile administrative ale primăriei cu impact asupra fluxurilor financiare ale grupării, dar și capacitatea de a influența aceste decizii în beneficiul grupării conduse de tatăl său, Pașca Viorel-Teodor.

Astfel, Pașca Viorel-Emanuel, din funcția de viceprimar, a putut exercita nemijlocit o influență asupra funcționarilor de la compartimentele/serviciile de stare civilă, de asistență socială, dar și din cadrul compartimentului financiar-contabil, iar pe de altă parte putea asigura protecția necesară derulării nestingherite a activității infracționale a grupării, având pârghiile necesare de a afla din timp despre posibile piedici care s-ar putea interpune.

Administrația locală, la degetul mic al fiului lui Pașca

Poziția ocupată Pașca Viorel-Emanuel în cadrul primăriei este esențială în asigurarea funcționării fără sincope a mecanismului infracțional, întrucât primăria gestionează prin structurile din subordine trei piloni esențiali de care depinde o parte semnificativă a fluxului financiar al grupul infracțional:

1. Compartimentul de stare civilă/evidența populației, din cel puțin două perspective:

• emiterea cu celeritate și cu aparență de legalitate a actelor de identitate persoanelor recrutate de membrii grupului infracțional, în ciuda faptului că unele dintre aceste persoane nu ar avea posibilitatea de a-și exprima consimțământul cu privire la stabilirea reședinței/domiciliului din cauza stării de vădită vulnerabilitate cauzate de dizabilități psihice grave sau afecțiuni somatice cronice, pe baza acestor documente de identitate membrii grupării infracționale putând avea acces ulterior la pensia/indemnizațiile persoanei fie prin încasarea directă în numerar, fie prin deschiderea unor conturi bancare și încasarea prin acestor drepturi prin carduri de debit;
• eliberarea certificatelor de deces pentru persoanele care au fost exploatate de membrii grupării către membrii grupării, în special către Pașca Florica (act care este obligatoriu pentru a fi prezentat la casa de pensii a județului Bihor în vederea acordării ajutorului de înmormântare, ce este încasat de către membrii grupării), eliberarea certificatului de deces către o persoană care nu este rudă cu decedatul, reprezentant legal al acestuia sau nu prezintă o procură notarială în acest sens, putându-se face și către o terță persoană care justifică un interes (așa cum este cazul unui membru grupului infracțional raportat la persoana decedată), însă cu aprobarea primarului unității administrativ teritoriale care a înregistrat decesul (Art. 10 alin.1 din Legea nr. 105/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă)

2. Compartimentul de asistență socială, din cel puțin două perspective:

• desfășurarea activității curente într-o manieră în care să nu afecteze grupul infracțional, prin limitarea/evitarea activităților compartimentului de asistență socială ce ar putea conduce la sesizarea unor încălcări ale legislației în materia acordării serviciilor sociale și/sau în materia protejării drepturilor și intereselor persoanelor cu dizabilități, compartiment de asistență socială care potrivit atribuțiilor legale ar trebui să fie implicat activ în evaluarea situației sociale, consilierea, monitorizarea și facilitarea accesului persoanelor cu dizabilități la beneficii și servicii, în colaborare cu D.G.A.S.P.C., mai ales în condițiile în care este de notorietate publică numărul ridicat de astfel de persoane care locuiesc pe raza localității, prin prisma adăpostirii acestora de către Pașca Viorel Teodor în imobilele sale;
• efectuarea unor anchete sociale pentru persoanele exploatate de grupare în privința cărora există suspiciunea că sunt atestate împrejurări nereale sau denaturate referitoare la capacitățile funcționale și sociale ale persoanelor evaluate, care să favorizeze activitatea grupării, documente care să fie folosite ulterior în cadrul evaluării complexe a persoanei la comisiile pentru evaluarea complexă a persoanelor cu handicap pentru a facilita încadrarea acestora într-un grad de handicap mai grav decât cel real, cu scopul final de a încasa astfel o sumă mai ridicată ca și indemnizație;

3. Compartimentul financiar-contabil din perspectiva faptului că există suspiciunea că funcționarii primăriei permit ca sumele de bani cuvenite cu titlu de indemnizații pentru persoanele cu handicap și alte drepturi, sume la care ar fi îndreptățite persoanele cu dizabilități domiciliate sau cu reședința în sat Dumbrava, aflate în imobilele lui Pașca Viorel Teodor, să fie ridicate de către membrii grupului infracțional, în numele acestora, fără a avea o justificare legală.

Implicarea lui Pașca Viorel-Emanuel în cadrul grupului infracțional organizat s-a circumscris, în principal, acordării unui sprijin moral și intelectual membrilor grupului, prin furnizarea de idei, sugestii și sfaturi menite să contribuie la consolidarea mecanismului infracțional și la eficientizarea activității de exploatare a persoanelor vulnerabile.

Gândul „samaritenilor” Pașca la bani și ascensiune financiară

Astfel, se arată în dosarul aflat la Tribunalul București, la data de 09.09.2025, în convorbirea purtată de cei doi, Pașca Viorel-Emanuel este informat direct de tatăl său cu privire la discuțiile purtate în cadrul D.G.A.S.P.C., precum și la soluțiile identificate în legătură cu instituirea tutelei beneficiarilor, respectiv desemnarea unui angajat sau implicarea primăriei.

În cadrul discuției, primarul comunei Dumbrava și-a exprimat dezacordul cu privire la soluția identificată, Pașca susținând însă că tutela nu implică vreo responsabilitate, ci doar faptul că semnezi în locul pacientului, fără nicio răspundere, context în care îl întreabă pe fiul său dacă este interesat.

În continuare, Pașca Viorel-Emanuel procedează la efectuarea unor calcule estimative al sumelor anuale per beneficiar (”Deci 9.000 de euro, 8.000 euro pă an, pă om”), ceea ce evidențiază interesul exclusiv pecuniar care stă la baza actelor de caritate desfășurate prin intermediul caselor deținute de Pașca Viorel-Teodor.

Totodată, din aceeași convorbire rezultă că Pașca Viorel-Teodor i-a comunicat fiului său posibilitatea accesării unor fonduri publice prin înființarea unui centru de zi, urmând să primească indicații concrete privind procedura și condițiile necesare, aspect care probează implicarea lui Pașca Viorel Emanuel în planificarea dezvoltării mecanismului infracțional.

În acest context, prezentarea perspectivei de extindere a activității inclusiv prin înființarea unor centre de zi destinate persoanelor bolnave subliniază că interesul membrilor familiei Pașca este de a obține venituri superioare celor obținute din exploatarea beneficiarilor deja preluați.

Ar fi vrut doar banii

Scopul urmărit de membrii grupului infracțional organizat, prin exploatarea situației de vulnerabilitate a beneficiarilor, ar fi constat în obținerea de foloase patrimoniale (sume de bani provenite din donații, sponsorizări, contribuții, pensii, indemnizații de handicap, beneficii sociale, ajutoare pentru combustibil, ajutoare de înmormântare, precum și alte venituri ori prestații sociale cuvenite victimelor sau obținute în considerarea acestora).

În calitate de lider al grupului infracțional organizat, Pașca Viorel-Teodor s-ar fi implicat în mod direct în activitatea de recrutare, primire și adăpostire a persoanelor aflate în stare de vădită vulnerabilitate, pe care le-a exploatat, prin ținerea în stare de aservire, obținând astfel foloase patrimoniale importante, având atribuții decizionale și de coordonare a activității infracționale.

– trafic de persoane în formă continuată (210 acte materiale), prev. de art. 210 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul penal (alte procedee asemănătoare de lipsire de libertate ori de aservire), cu aplic. art. 77 lit. a) din Codul penal și art. 35 alin. (1) din Codul penal, constând în aceea că :

în perioada 2020 – iunie 2026, Pașca Viorel-Teodor a recrutat, preluat, transportat și adăpostit mai multe persoane vulnerabile, diagnosticate cu dizabilități psihice, aflate în stare de dependență, vulnerabilitate socială, medicală și instituțională, în scopul exploatării acestora.

Ulterior recrutării și primirii/admiterii, victimele au fost adăpostite în imobile situate pe raza jud. Bihor în comuna Holod, sat Dumbrava, în comuna Ceica, sat Incești, în comuna Tinca și în comuna Lăzăreni, sat Bicăcel, sub aparența oferirii unor servicii de îngrijire, protecție, cazare, supraveghere, tratament și asistență socială de către Pașca Viorel-Teodor, în calitate de persoană fizică, fără îndeplinirea condițiilor legale de acreditare, autorizare ori funcționare.

Tratamente nedemne în casele „samariteanului”

Pe parcursul perioadei de referință, persoanele vătămate au fost menținute într-o stare de dependență și aservire, fără să le fie asigurate condițiile minime necesare protejării sănătății, demnității și integrității lor fizice și psihice, întrucât nu au beneficiat de îngrijire constantă și adecvată stării medicale și diagnosticului psihiatric, nu au fost supravegheate permanent, iar tratamentul medicamentos necesar afecțiunilor de care sufereau fie nu le-a fost administrat, fie le-a fost administrat în mod necorespunzător, discontinuu, fără respectarea indicațiilor medicale și de către un personal necalificat și insuficient, mai susțin procurorii.

În urma exploatării victimelor, în perioada 01.01.2020- sept. 2025, Pașca Viorel-Teodor a încasat, arată procurorii, prin conturile proprii sumele de :

–348.579,31 lei, din care: 5.380 lei (ajutoare de înmormântare), 270.649 lei (donații/sponsorizări); 4.380 lei (încasări de la persoane fizice cu explicațiile: costuri înmormântare/ pensie); 64.125,29 lei (alte încasări de la persoane fizice/juridice) și 4.045,02 lei (încasări prin servicii de transfer rapid de numerar).

– 333.152,11 euro, din care: 302.491,45 euro ( donații/sponsorizări), 30.110,66 euro (alte încasări de la persoane fizice/juridice) și alimentări de cont 550,00 euro.

– 96.368,93 USD (donații/ sponsorizări).

De asemenea, în perioada 01.01.2020- sept. 2025, Pașca Viorel-Teodor a încasat prin conturile ASOCIAȚIEI DUMBRAVA ”Dumnezeu Poartă de Grijă” sumele de 7.149.196, 74 lei (donații/sponsorizări, alte încasări de la persoane fizice cu titlu pensie/indemnizație); 550.937, 97 euro (donații/sponsorizări) 1534 CHF, donații/sponsorizări) 65.057, 5 USD(donații/sponsorizări) și 52.960 CAD (donații/sponsorizări).

Declarațiile „Bunului samaritean” în instanță

„Totul a început acum 20 de ani am văzut cum 2 oameni au murit din cauza gerului și aveam 2 camere libere și m-am gândit să-i iau la mine și m am dus la spital le-am spus și mi-au dat o femeie de 68 de ani care era de pe străzi.

Alte spitale din toată țara au început să ne sune dacă avem loc pentru persoane, acestea fiind fără adăpost sau fără familii.

O fost vorba de 3.500 de bolnavi în 20 de ani, care au trecut pe la noi.

Nu aveam cele mai bune condiții, dar voiam să le oferim mai mult decât condițiile în care trăiau pe stradă. Nu erau probleme că veneau persoane să discute cu ei.

Erau aduși bolnavi cu o stare precară, unii în comă, cu răni grave, proaspăt operați, plini de păduchi și noi încercam sa facem tot ce puteam pentru ei.

Am făcut toate aceste lucruri ca persoană fizică până în anul 2016, când am înființat Asociația Dumbrava.

Majoritatea oamenilor nu aveau venit, probabil 20% aveau venit și nu puteau acoperi nevoile lor, iar restul acopeream din donații.

Ajutorul de înmormântare se dădea doar pentru cei cu pensie, probabil unul din 20 avea pensie. Aveam drept de la primărie să cer bani pentru înmormântare, dar nu am cerut niciodată.

Nu i-a constrâns nimeni niciodată pe acești oameni, nu li s-a interzis să circule. Puteau pleca când voiau ei.

Dacă au murit 1.000 și noi am avut 3.500 și mai aveam 500 înseamnă ca 2.000 de persoane s-au făcut bine și au plecat, noi i-am dus cu mașina la gară le-am luat bilet, fiecare în județul lor.

Unii aveau diverse sume de bani la ei, la plecare le-am dat bani nu i-am oprit pentru nimic. Am un exemplu, când în urma cu un an a venit unul de a făcut pușcărie 20 de ani și avea 200 de milioane la el, iar la percheziție au văzut procurorii bani cu o etichetă și proces-verbal între mine și el.

Unii dintre ei aveau o casă, un bun ceva, dărăpănată, niciodată în 20 de ani nu s-a luat nimic nici teren sau casa sau vreun alt bun”, a spus Pașca în fața magistratului de drepturi și libertăți.

Oameni ai Sistemului, în azilele lui Pașca?

„Trebuiau să accepte condițiile noastre dacă voiau să stea la noi și să accepte ca veniturile lor să le furnizăm tot pentru ei. Îmi donau pe un cont oamenii până să fac asociația, bani pe care i-am virat pe contul asociației.

Au fost oferiti 30.000 de euro de la un mare afacerist din București și toate casele au fost luate de furnizori, nu de noi.

De ce nu am vrut să fim autorizați? Nu credeam că va evolua așa cu bătrânii, să avem așa mulți, poate și o doză de prostie a fost până la urmă.

Biserica ne-a învățat sa fim de folos pentru amărâți, pentru cei fără case, iar, pe de altă parte, ce m-a călăuzit, unu, a fost o învățătură a lui Nicolae Iorga care spune «fă tot ce poți pe unde treci tu sa fie mai bine decât înainte».

Nu am cerut niciun leu de la statul român pentru că în naivitatea mea nu credeam că-mi trebuie autorizație la mine în casă, drepturile la mine acasă ca să primesc oameni, să le pun de mâncare.

Au validat instituțiile cu controale că nu aveam nevoie de autoritățile. Le-am scris la minister dacă nu suntem în regulă să vină să ia bătrânii și ei au dat vina pe alții, aceia tot la alții, dar în final bătrânii tot la noi au rămas. Banii care i-a găsit DIICOT sunt pentru salarii, pentru construirea unei bucătării.

Am avut chiar și un judecător, polițiști, medici, oameni până la urmă, care au pierdut tot, bețivi….”, a mai povestit Viorel Pașca în fața instanței de judecată.

Măsuri prudente în dosarul căminelor clandestine din Bihor

Printre măsurile preventive impuse de Tribunalul București, în dosarul „azilelor groazei” din Bihor, este interdicția ca liderul grupării, Viorel Pașca, să ia legătura cu cei trei fii ai săi. De asemenea, nici copiii lui Pașca nu au voie să comunice între ei.

Inculpatului nu i s-au impus interdicții în ceea ce privește relația cu soția.

Membrii familiei Pașca urmează să-și recupereze actele de identitate de la secția de Poliție, unde au fost reținuți, iar în cursul zilei de vineri aceștia au plecat spre Oradea, cu o cursă aeriană.

Tribunalul București a respins propunerea arestării preventive a celor șase membri ai grupului anchetat de DIICOT, dar a luat, în mod prudent, măsura controlului judiciar față de Viorel Pașca, soția și cei trei fii ai săi și față de directoarea asociației care gestiona căminele de bătrâni.