Dosarul Mineriadei: Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu și Virgil Măgureanu au ajuns la Parchetul General /Procurorii le aduc la cunoștință acuzațiile

Ion Iliescu ar putea fi audiat la domiciliu, în Dosarul Mineriadei

Președintele Klaus Iohannis și-a da avizul, pe 16 aprilie, pentru punerea sub acuzare a lui Petre Roman şi Gelu Voican Voiculescu.

Autoritățile sunt nevoite să refacă ancheta în acest dosar, după ce probele strânse de anchetatori au fost anulate în instanţă.

Ion Iliescu, 94 de ani, ar putea fi audiat la domiciliu în Dosarul Mineriadei, notează surse Agerpres.

Iniţial, în iunie 2017, fostul preşedinte Ion Iliescu a fost trimis în judecată pentru infracţiuni contra umanităţii, alături de fostul premier Petre Roman şi fostul director SRI Virgil Măgureanu.

În decembrie 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis restituirea dosarului la Parchetul Militar, pentru refacerea de la zero a anchetei. Acesta a fost momentul când judecătorii au decis anularea tuturor probelor strânse de procurori, fiind constatată nelegalitatea rechizitoriului prin care Ion Iliescu a fost trimis în judecată, alături de Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu, general (rez.) Mugurel Cristian Florescu, amiralul (rez.) Emil „Cico” Dumitrescu, Cazimir Ionescu, Adrian Sârbu şi Miron Cozma.

Ce s-a întâmplat la Mineriadă

Potrivit procurorilor, de la acea vreme, în zilele de 11 şi 12 iunie 1990, autorităţile statului au hotărât să declanşeze un atac violent împotriva manifestanţilor aflaţi în Piaţa Universităţii din Bucureşti, care militau în principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamaţiei de la Timişoara şi manifestau în mod pașnic.

În acest atac ar fi fost implicate, în mod ilegal, forţe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, SRI, precum şi peste 10.000 de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării.

Minerii au fost aduși la București cu trenurile CFR, societate de stat în subordinea Ministerului Transporturilor, aflat în coordonarea lui Petre Roman, iar la sosire au primit de la Gelu Voican Voiculescu „misiunea” de a ajuta Armata, Poliția și Jandarmeria să restabilească „ordinea” în Capitală.

„În subsolul clădirii Universității, în clubul studențesc, s-au găsit 22 de arme de sport cu glonț”

Petre Roman este acuzat că, în calitate de premier, a indus în eroare populația cu privire o așa-zisă sorginte „legionară” a manifestanților din Piața Universității, dar și cu privire la aducerea minerilor la București.

Fostul premier este cel de la care a pornit isteria „rebeliunii legionare”, care ar fi fost pusă la cale de reprezentanții opoziției, cu ajutorul studenților din Piața Universității, în așa fel încât agresiunile minerilor împotriva populației din București să capete oarecare legitimitate.

Prin comunicatele emise de guvernul pe care îl conducea, Petre Roman a indus ideea că manifestanții ar deține cocktailuri Molotov cu „niște capsule de fabricație occidentală, care amplificau efectul incendiar”.

Tot Petre Roman a susținut că la sediul Partidului Național Țărănesc s-au găsit „baterii de sticle incendiare, muniție, niște fiole cu niște substanțe halucinogene și materiale de propagandă cu caracter legionar net”.

Premierul mai susținea public, în mesaje oficiale, că „în subsolul clădirii Universității, în clubul studențesc, s-au găsit 22 de arme de sport cu glonț”.

Gelu Voican Voiculescu a fost cel care, din poziția de vicepremier, a condus personal, în unele situații, trupele militarilor împotriva persoanelor care protestau în centrul Capitalei.

„Dl viceprim-ministru și-a depășit competențele, angajând subunități ale armatei în afara zonei pentru care acestea aveau ordin să intervină, (…) scoțând aceste efective de sub conducerea Ministerului Apărării Naționale. Față de această situație, conducerea MApN a intervenit ferm și a ordonat regruparea și retragerea subunităților în cazărmi pentru a preveni evoluții necontrolate”, se arată într-o Notă a MApN din 1991, citată de procurorii militari.

Parchetul Militar a notat că atacul a fost pus în practică în dimineaţa zilei de 13 iunie 1990, generând moartea prin împuşcare a patru persoane, vătămarea integrităţii fizice sau psihice a unui număr total de 1.388 de persoane, privarea de dreptul fundamental la libertate, din motive de ordin politic, a unui număr total de 1.250 de persoane.