Dosarul Revoluției. Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat neregularități în rechizitoriu si exclude multe probe

Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat vineri  ”neregularitate” în rechizitoriul realizat de Parchetul Militar în ”Dosarul Revoluției”. Astfel, au decis să-l trimită la Parchetul Militar pentru a reface inculparea. Curtea Supremă a exclus o serie de probe, potrivit minutei de ședința publicată vineri.

Parchetul Militar are la dispozitie 5 zile pentru a corecta rechizitoriul

Decizia este trimisă Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare , pentru ca, în termen de 5 zile de la comunicare, să corecteze rechizitoriul si să anunte daca mentine trimiterea in judecata a inculpatilor sau cere restituirea dosarului.

Judecătoarea Florentina Dragomir de la Instanţa supremă a constatat neregularitatea rechizitoriului în dosarul Revoluţiei, întocmit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare la data de 5 aprilie 2019, din perspectiva următoarelor aspecte:

ACTUALITATE 5 Decembrie, calendarul zilei: Bogdan Stelea împlinește 58 de ani, Nicolae Văcăroiu face 82. Moare Regele Mihai I, la 96 de ani

07:15

VIDEO EXCLUSIV După 5 ani cu Nicușor Dan la primărie, bucureștenii speră ca noul primar să se țină de cuvânt: „Să ne dea căldură și apă caldă. Ne-am săturat de promisiuni”

06:00

* verificarea sub aspectul legalităţii şi temeiniciei a actului de sesizare de către procurorul ierarhic superior;

* descrierea faptelor reţinute prin actul de sesizare a instanţei în sarcina inculpaţilor Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu şi gl. (rtr.) Rus Iosif, indicarea şi analiza mijloacelor de probă, identificarea şi stabilirea identităţii persoanelor vătămate, părţilor civile ori succesorilor acestora prin raportare la acuzaţiile aduse fiecărui inculpat din cauză;

* nelegalitatea “depoziţiilor” persoanelor ascultate în faţa Comisiilor senatoriale şi care au dobândit calitatea de suspecţi/inculpaţi în cauză;

* nelegalitatea administrării unor depoziţii de martori/persoane vătămate, după redeschiderea urmării penale în cauză;

* nelegalitatea administrării mijloacelor de probă constând în Rapoartele întocmite de Comisia senatorială privind evenimentele din decembrie 1989, sinteza aspectelor ce rezultă din analizele efectuate de Parchetul Militar în perioada 1990-1994 în cauzele privind evenimentele din decembrie 1989, punctul de vedere preliminar al SRI privind evenimentele din decembrie 1989, documentarul privind Marele Stat Major din cadrul MApN, “Cartea revoluţiei române. Decembrie 1989” de Sergiu Nicolăescu, documentele de arhivă ale Statului Major General privind evenimentele din decembrie 1989 cu referire la acţiunile întreprinse de Direcţia de Cercetare a Armatei pentru perioada 17.12 – 31.12.1989, datate mai 1991.

Tot între probele respinse de magistrați se numără o serie de documente realizate de procurorii militari în perioada 1990-1994 în cauzele privind evenimentele din decembrie 1989.

Dosarul Revoluției, trimis în judecată în aprilie 2019

Pe 8 aprilie 2019, procurorii Secţiei militare din Parchetul General au trimis în judecată dosarul Revoluției din decembrie 1989, în care Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Iosif Rus şi Emil Dumitrescu au fost puși sub acuzare pentru infracţiuni contra umanităţii.

Dosarul cauzei cuprintre 3.330 de volume, dintre care 2.030 au fost instrumentate după 13 iunie 2016.

Ion Iliescu, membru şi preşedinte al C.F.S.N., Gelu Voican Voiculescu, membru C.F.S.N. şi fost vice prim-ministru al Guvernului României, Iosif Rus, fost comandant al Aviaţiei Militare, şi Emil (Cico) Dumitrescu, fost membru CFSN, sunt acuzaţi în dosarul Revoluţiei din decembrie 1989 de infracţiuni contra umanităţii.

În 2009, Curtea de la Strasbourg a sancţionat pentru prima dată România pentru lipsa anchetei faţă de faptele petrecute în decembrie 1989.

Statul român a fost condamnat să plătească despăgubiri soţiei unui bărbat omorât în casă în timpul Revoluţiei de un glonţ care a trecut prin fereastră. CEDO a considerat că România nu a investigat suficient de bine evenimentele din decembrie 1989. Asemenea acestei femei, sute, poate mii de persoane, care au crescut fără părinţi, copii ori apropiaţi, pot cere judecătorilor redeschiderea dosarului Revoluției.