Scandalul pensiilor magistraților ajunge la Curtea de Justiție a UE. Curtea Supremă cere CCR să se adreseze instanței europene

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a înaintat Curții Constituționale a României (CCR), marți 10 februarie, o solicitare de a sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene, (CJUE) privind legea pensiilor magistraților propusă de guvernul Bolojan.

Magistrații ÎCCJ solicită instanței Curții de Justiției a Uniunii Europene verificarea compatibilității măsurilor luate de Guvernul Bolojan, privind legea pensiilor magistraților, cu cerințele stabilite de dreptul Uniunii Europene și de jurisprudența Curții de Justiție.

ÎCCJ acuză că modificarea legii pensiilor speciale nu respectă principiile proporționalității, egalității, securității juridice și protecției încrederii legitime, principii fundamentale ale ordinii juridice a Uniunii Europene, relevante pentru evaluarea legalității oricărei reforme care privește statutul și garanțiile de independență ale magistraților.

CONTROVERSĂ Ursula von der Leyen propune Europa „cu două viteze”. Cum funcționează acest mecanism în defavoarea țărilor mici, cum ar fi România

17:42

INEDIT Explicațiile agresorului de polițiști din Constanța, după bătaie „Eu mă așteptam ca iubita să vină cu niște sandvișuri, să mâncăm, să ne calmăm, dar a venit cu Poliția”

17:26

Judecătorii invocă, în acest sens, art. 19 alin. (1) TUE și art. 2 TUE.

În solicitarea, ÎCCJ atrage atenția că modificarea legii pensiilor magistraților poate duce la un tratament discriminatoriu față de magistrați, în raport cu alți beneficiari ai pensiilor speciale.

În acest context, având în vedere analiza celor cinci puncte de obiecție formulate, susținem că măsurile examinate ridică probleme din perspectiva dreptului Uniunii Eu-ropene, întrucât:

(1) pot conduce la un tratament discriminatoriu al magistraților în raport cu alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu;
(2) nu sunt însoțite de o fundamentare riguroasă și transparentă care să permită efectuarea unui test de proporționalitate, în lipsa datelor necesare;
(3) pot reduce sub nivelul adecvat siguranța financiară a judecătorilor;
(4) perpetuează o stare de instabilitate legislativă; și
(5) instituie un regim tranzitoriu inegal, dificil de justificat obiectiv.

„Demersul se înscrie în preocuparea constantă pentru protejarea independenței justiției, ca principiu fundamental al statului de drept, prin valorificarea tuturor căilor juridice legitime prevăzute de cadrul constituțional național și de dreptul Uniunii Eu-ropene.
Totodată, utilizarea mecanismului sesizării Curții de Justiție a Uniunii Europene reprezintă un instrument esențial pentru asigurarea interpretării și aplicării unitare a dreptului european, precum și pentru consolidarea cooperării dintre instanțele naționale și jurisdicția Uniunii.”, transmite ÎCCJ.

Recomandarea autorului:

• O neconcordanță în lege favorizează procurorii cu abateri disciplinare pentru șefia marilor parchete
• Toni Neacșu revine în controversa Bolojan – CCR – pensii speciale. „O comunicare oficială a Guvernului este contrazisă chiar de unul dintre miniștrii de resort și de purtătorul de cuvânt al Guvernului”
• Lovitură de teatru. Alin Horațiu Dima, expertul evaluator condamnat în celebrul Dosar al Retrocedărilor din Constanța, cerere de revizuire a sentinței și acuzații grave: „2 specialiști DNA au fost angajați nelegal, Raportul de Constatare este lovit de nulitate!”